Eveniment

Premierul desemnat Luca Niculescu a cerut marti votul de incredere al Parlamentului pentru noul Guvern, avertizand ca Romania traverseaza nu doar o criza bugetara, ci si "o criza a modelului sau de dezvoltare". In discursul sustinut in plenul reunit, Niculescu a promis indexarea pensiilor din 2027.

Pensiile din Romania vor fi indexate incepand cu anul 2027, dupa ce valoarea punctului de referinta a fost inghetata timp de doi ani consecutivi. Anuntul a fost facut marti de premierul desemnat Luca Niculescu, in discursul sustinut in Parlament la votul de investire a noului Guvern. Majorarile nu vor fi insa neconditionate: acestea vor depinde de evolutia deficitului bugetar, iar Executivul promite si masuri suplimentare pentru pensionarii cu venituri mici.

Premierul desemnat a recunoscut ca statul nu poate compensa imediat pierderile de putere de cumparare acumulate de populatie, dar a promis ca persoanele vulnerabile vor avea prioritate in politicile sociale ale noului Executiv.

"Nu putem promite recuperarea imediata a pierderilor acumulate, dar avem obligatia sa ii protejam pe cei mai vulnerabili si sa construim conditiile refacerii veniturilor reale", a declarat Luca Niculescu in Parlament.

"Pensiile vor fi indexate incepand cu 2027, cu prudenta si in limitele traiectoriei deficitului, iar pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse si gospodariile afectate de costul energiei vor beneficia de sprijin tintit", a precizat premierul desemnat.

Pe langa indexare, Luca Niculescu a promis masuri de sprijin tintit pentru pensionarii cu venituri reduse.

In discursul din Parlament, acesta a inclus printre beneficiarii unor viitoare interventii si familiile cu venituri mici, precum si gospodariile afectate de costul energiei.

Premierul desemnat nu a precizat daca sprijinul pentru pensionari va consta in plati unice, ajutoare acordate periodic sau alte forme de asistenta sociala.

De asemenea, nu au fost anuntate pragurile de venit pentru acordarea eventualelor ajutoare si nici numarul estimat al beneficiarilor.

Indexarea anuntata pentru 2027 vine dupa doi ani consecutivi in care autoritatile au suspendat aplicarea mecanismului obisnuit de majorare a pensiilor.

Noua lege a pensiilor, Legea 360/2023, intrata in vigoare la 1 septembrie 2024, a introdus valoarea punctului de referinta (VPR), utilizata la calcularea pensiilor din sistemul public.

In septembrie 2024, valoarea punctului de referinta a fost stabilita la 81 de lei.

Potrivit regulilor prevazute de lege, acest indicator ar fi trebuit sa fie majorat anual, in luna ianuarie, in functie de inflatie si de evolutia salariului mediu brut real.

Guvernul a decis insa sa suspende indexarea pentru anul 2025, prin Ordonanta de urgenta 156/2024, cunoscuta drept ordonanta-trenulet.

Ulterior, prin Legea 141/2025 privind unele masuri fiscal-bugetare, autoritatile au decis sa mentina valoarea punctului de referinta la 81 de lei si in anul 2026.

Astfel, desi legislatia stabilea un mecanism de actualizare periodica, valoarea folosita la calcularea pensiilor a ramas neschimbata in ambii ani.

Inghetarea nu a insemnat ca nicio pensie individuala nu putea fi modificata, ci ca nu s-a aplicat majorarea generala a valorii punctului de referinta.

In acelasi timp, inflatia a continuat sa afecteze puterea de cumparare, astfel incat mentinerea pensiilor la acelasi nivel nominal a insemnat o diminuare a valorii lor reale.

Potrivit Legii 360/2023, valoarea punctului de referinta trebuie actualizata anual pe baza a doi indicatori economici: rata medie anuala a inflatiei si 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut.

In situatia in care unul dintre indicatori este negativ, legea prevede utilizarea celui pozitiv. Daca ambii indicatori sunt negativi, valoarea punctului de referinta ramane neschimbata.

Legislatia contine si limite privind procentul de majorare, in raport cu evolutia veniturilor din contributii sociale si a inflatiei.

Aplicarea acestor dispozitii, suspendata in 2025 si 2026, este prevazuta sa fie reluata in 2027.

Cu toate acestea, declaratia lui Luca Niculescu introduce o rezerva importanta: majorarile vor fi realizate "cu prudenta si in limitele traiectoriei deficitului".

Urmatoarea etapa importanta va fi pregatirea bugetului pentru anul 2027, identificata de Luca Niculescu drept una dintre urgentele noului Guvern.

Documentul va trebui sa reflecte resursele alocate sistemului public de pensii si sa clarifice impactul financiar al masurilor sociale promise.

Reluarea indexarii pensiilor va reprezenta una dintre provocarile bugetare ale viitorului Guvern, in conditiile in care autoritatile trebuie sa reduca deficitul si sa asigure finantarea altor cheltuieli importante.

Luca Niculescu a avertizat in Parlament ca datoria publica a depasit 60% din PIB si ca aproape un leu din zece incasat de stat este folosit pentru plata dobanzilor.

"Statul isi va reduce mai intai propriile cheltuieli si risipa din agentii si companii de stat inainte de a cere ceva in plus contribuabililor corecti", a afirmat acesta.

Premierul desemnat a anuntat si o regula pe care intentioneaza sa o aplice in gestionarea bugetului: nicio cheltuiala permanenta nu va putea fi aprobata fara identificarea unei surse permanente de finantare si fara avizul Ministerului Finantelor.

Niculescu a promis ca viitorul Executiv va continua reducerea deficitului, prin eficientizarea cheltuielilor, imbunatatirea colectarii fiscale si combaterea marii evaziuni.

"Stabilitatea bugetara este necesara. Dar nu putem face asta sacrificand nivelul de trai al romanilor", a declarat premierul desemnat.

Pentru guvernul propus vor vota PSD (128 de voturi), PNL (77 de voturi), UDMR (31 de voturi) si minoritatile (17 voturi). In total, 253 de voturi. Dar ar putea primi mai multe de atat, avand in vedere ca in Parlament sunt 22 de neafiliati care ar putea vota pentru guvern. Impotriva vor vota AUR si USR. Nu stim ce vor face grupurile parlamentare mai mici, POS sau S.O.S., dar nu ar fi de mirare ca unii parlamentari de aici sa voteze pentru.

PNL si UDMR au semnat acorduri pe timp limitat cu premierul desemnat. PNL, pana la trecerea bugetului pe 2027 (dar nu va depune o motiune de cenzura pana in martie viitor), iar UDMR pe sase luni.

O parte a ministrilor propusi au fost audiati ieri de comisiile de specialitate si au primit ok-ul. O alta parte vor fi audiati in aceasta dimineata.

Investitura a devenit mai probabila ca un esec dupa ce PNL a anuntat ca va vota pentru guvern. Dar ca acest vot este doar unul de obligatie, pentru ca Romania are nevoie de un buget pentru 2027.

Premierul desemnat, Luca Niculescu, a semnat cu presedintele PNL si premier la final de mandat Ilie Bolojan un acord, pe o perioada limitata, pana la votarea legii bugetului pe 2027. Documentul contine o serie de conditii pentru sprijin, intre primele dintre acestea fiind mentinerea consolidarii fiscale, cu un deficit bugetar de maximum 5,3% din PIB, in 2027. Programul de guvernare care va fi votat astazi impreuna cu echipa de ministri prevede un deficit bugetar de 5,2% din PIB, in anul ce vine. Si promite cumva sa continue consolidarea fiscala, motivand ca o reducere a deficitului de la 9% din PIB in 2024 la 6% din PIB anul acesta este deja o realizare majora: "Romania nu isi poate permite sa piarda progresele obtinute la jumatatea drumului".

Bolojan a spus ca va initia oricand o motiune de cenzura daca masurile guvernului deraiaza de la program: "PNL nu da un cec in alb". Chiar daca guvernul trece, vom avea un executiv minoritar sustinut doar de cele 128 de voturi ale PSD (27% din Parlament). Va avea, prin urmare, nevoie sa negocieze orice proiect pe care-l va initia.

Din cele 18 portofolii ministeriale, 12 apartin PSD, celelalte fiind ocupate de independenti.

Programul lui Luca Niculescu (122 de pagini) este cvasiidentic cu cel al lui Ilie Bolojan. Are mai multe promisiuni sociale, pe care spune ca le va acoperi cu o administratie mai supla si prin extinderea bazei de venituri ce vor fi generate printr-o mai buna colectare la buget.

Motiunea de cenzura care a condus, la 5 mai, la caderea guvernului Bolojan s-a numit: "STOP "Planului Bolojan" de distrugere a economiei, de saracire a populatiei si de vanzare frauduloasa a activelor strategice".

La capitolul piete de capital din programul de guvernare al premierului propus este scris insa: "Sustinem listarea companiilor private si dezvoltarea Pietei de Crestere pentru IMM-uri, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene pentru pregatirea companiilor pentru listare si reducerea costurilor administrative asociate accesului pe piata de capital". Planul de guvernare mai sustine indexarea pensiilor. Potrivit legii pensiilor insa, pensiile sunt indexate cu rata inflatiei si cu 50% din cresterea economica. Guvernul Bolojan a suspendat aplicarea legii pentru ca, daca nu ar fi facut-o, ar fi avut nevoie de 12 mld. lei pentru indexari, bani pe care nu-i avea. In 2027, nu ar mai fi putut sa o faca pentru ca deja, din inflatie, pensionarii au pierdut un sfert din cresterea de venituri obtinuta in 2024. Guvernul Niculescu nu promite intoarcerea la lege, anume indexarea cu inflatia, ci spune ca vom avea "o indexare prudenta".

"Statul reduce mai intai propriile cheltuieli, risipa si privilegiile, largeste baza de impozitare prin combaterea evaziunii si revizuirea facilitatilor si a regimurilor preferentiale si nu adauga poveri contribuabililor corecti. In acelasi timp, persoanele vulnerabile - pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse, gospodariile afectate de costul energiei - sunt protejate prin masuri de sprijin social tintit, pe baza de testare a veniturilor, cu obiectivul refacerii treptate a puterii lor de cumparare, pe masura spatiului fiscal", promite programul guvernului, program ce va fi supus astazi votului Parlamentului.

Guvernul Niculescu: 18 ministere (12 ale PSD) Finante: Alexandru Nazare (independent) Transporturi: Ovidiu Popa (PSD) Dezvoltare: Alexandru Stoica (PSD) Interne si vicepremier: Marian Neacsu (PSD) Investitii si Proiecte Europene: Mihai Ghigiu (PSD) Economie: Daniel Zamfir (PSD) Energie: Dumitru Chisalita (independent) Digitalizare si Inteligenta Artificiala: Costinel Dumitru (independent) Agricultura: Florin Barbu (PSD) Munca: Petre Manole (PSD) Aparare: Stefan-Radu Oprea (PSD) Justitie: Radu Marinescu (PSD) MAE: Sebastian Neculaescu (independent) Mediu: Natalia Intotero (PSD) Sanatate: Alexandru Rogobete (PSD) Educatie si Cercetare: Sorin Costreie (independent) Invatamant preuniversitar: Sorin Ionescu (PSD) Cultura: Ioana Ciocan (independent)