Banci si asigurari

Guvernul estimeaza in proiectul de buget pentru 2026 venituri bugetare totale de 736 mld. lei, in crestere cu 11% fata de 2025, iar ponderea acestora in PIB ar urma sa fie 36%, ceea ce nu s-a intamplat niciodata in istoria Romaniei.

De partea cealalta, cheltuielile ar urma sa creasca doar cu 7%, ceea ce ar permite o scadere a deficitului bugetar in valoare nominala fata de anul anterior.

Astfel, ministerul de Finante isi asuma un deficit bugetar pe 2026 de 128 mld. lei, cu aproape 20 mld. lei (4 mld. euro) mai redus in valoare nominala decat cel din 2025. Ca procent din PIB, deficitul este estimat la 6,2% pe cash, fata de 7,65% din PIB in 2025 si 8,7% din PIB in 2024.

Bugetul este construit pe o crestere economica de 1% si un PIB de 2045 mld. lei in valoare nominala, mai mare cu 7% fata de cel de anul trecut in valoare nominala, nu reala.

La venituri, cea mai mare crestere ar urma sa fie obtinuta din TVA, unde incasarile sunt prevazute sa creasca cu 16%, adica mai mult decat dublu fata de rata medie anuala a inflatiei, estimata la 6,5%. In 2025, incasarile din TVA au crescut doar cu 11%, in linie cu rata inflatiei, in pofida cresterii ratei TVA de la 19 la 21% peste vara.

La fel de optimist este guvernul in ceea ce priveste incasarile din accize, pe care le vede la un plus de 8%, in pofida faptului ca in 2024, incasarile au crescut doar cu 4%.

Impozitul pe profit este estimat sa creasca doar cu 3%, sub rata inflatiei, evolutia slaba fiind asumata si ca urmare a eliminarii injumatatirii de la 1 ianuarie a impozitului pe cifra de afaceri pentru companiile cu afaceri de peste 50 mil. euro si a eliminarii acestei taxe de la jumatatea anului.

Impozitul pe salarii ar urma sa creasca doar cu 2%, ceea ce inseamna ca guvernul estimeaza ca nivelul salariilor nu va creste si nici numarul de salariati.

In schimb, contributiile de asigurari sociale sunt estimate sa creasca cu 9%, ceea ce este sub semnul intrebarii, avand in vedere decorelarea fata de evolutia impozitului pe salarii si venituri.

La capitolul cheltuieli, in pofita anuntarii restructurarii aparatului administrativ, cheltuielile de personal vor ramane cam la acelasi nivel fata de anul trecut, la 168 mld. lei.

Cheltuielile cu bunuri si servicii sunt estimate sa creasca cu 5%, iar cele cu dobanzile cu 20%, pana la 61 mld. lei.

In schimb pensiile vor scadea ca si cheltuiala in valoare nominala de la 251 mld. lei la 249 mld. lei.

Cheltuielile de investitii au cel mai rapid ritm de crestere, cu 18%, de la 138 la 163 mld. lei.