Zf 24

Ingrasamintele au inceput sa se scumpeasca inca din prima luna a anului 2026, dupa introducerea taxei de carbon pe importurile de ingrasaminte in UE, prin Mecanismul de Ajustare la Frontiera pentru Carbon (CBAM). Noua taxa, aplicata de la 1 ianuarie 2026, inseamna costuri suplimentare pe hectar pentru fermieri. In functie de tipul ingrasamantului, scumpirile au ajuns pana 30%, iar acum fermierii le cer guvernantilor sa mai amane taxarea suplimentara.

"In ianuarie 2026, piata distributiei de ingrasaminte a intrat in blocaj, tocmai in perioada critica pentru aprovizionarea cu ingrasaminte, iar preturile pentru uree, sulfat de amoniu si nitrat de amoniu au crescut cu 11-30%, o povara dificil de suportat pentru fermieri", spun reprezentantii Clubului Fermierilor Romani. Ei solicita Guvernului Romaniei sa sustina demersul de suspendare temporara a taxarii pentru ingrasaminte pentru a restabili increderea pe piata si pentru a proteja viabilitatea economica a fermelor in 2026, potrivit unui comunicat de presa trimis de Clubul Fermierilor Romani, care reuneste peste 1.000 de fermieri din Romania.

Clubul Fermierilor Romani a transmis o scrisoare oficiala catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Finantelor Publice, Comisarul pentru Comert si Securitate Economica, Maros Sefcovic, si Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa UE. Ei subliniaza ca agricultura romaneasca se confrunta cu probleme structurale si financiare dupa trei ani extrem de dificili, marcati de volatilitatea pietelor, conditii climatice nefavorabile, cresterea costurilor de productie si reducerea veniturilor.

"In ultima perioada, agricultura romaneasca a fost lovita de seceta, cresteri de preturi, razboiul din Ucraina si presiunea viitoarelor importuri ieftine din Mercosur. Introducerea CBAM pentru ingrasaminte, fara o perioada de adaptare si fara masuri compensatorii, risca sa destabilizeze complet productia agricola. Solicitam autoritatilor nationale si europene sa suspende temporar aplicarea acestui mecanism la ingrasaminte si sa gaseasca solutii care sa sustina atat obiectivele climatice, cat si competitivitatea fermierilor romani", spune Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Romani.

Pana in anul 2022, cand s-a inchis prima oara combinatul Azomures, Romania producea acolo aproape jumatate din consumul din tara. Insa, acesta nu s-a mai redeschis complet, astfel ca importurile au inceput sa creasca an de an. In 2024, Romania a importat ingrasaminte de 866 de milioane de euro, dar in 2022 sarise pragul de 2 miliarde de euro, conform datelor INS. Romania importa ingrasaminte din Egipt, Rusia sau Austria, dar si la vecinii bulgari sau ungari.

Reprezentantii Clubului Fermierilor Romani spun ca agricultorii locali sunt prinsi intre razboi, criza climatica, seceta si acordul Mercosur, iar in ultimii ani, sectorul agricol romanesc a fost lovit de crize suprapuse. Anul 2024 a adus fenomene climatice extreme, precum temperaturi record, seceta pedologica prelungita si inundatii, care au afectat direct veniturile fermierilor, dat fiin ca peste 2 milioane de hectare cultivate cu porumb si floarea-soarelui au fost afectate de artita.

In acelasi timp, cresterea pretului combustibililor si al inputurilor si afluxul de produse agricole ucrainene pe o infrastructura insuficienta au influentat negativ piata agricola si alimentara din Romania. Astfel, reprezentantii Clubului Fermierilor Romani spun ca acum fermierii incearca sa faca fata acestor crize, iar noul mecanism de ajustare a carbonului la frontiera creste povara de pe umerii lor. Pe de alta parte, UE vrea o productie mai curata in tarile din afara sa, pentru ca ia ingrasaminte de la ele, care sunt folosite la productia de mancare.

In contextul tranzitiei verzi, companiile europene ar putea transfera productia in tari cu politici climatice mai putin stricte sau importurile ar putea inlocui produse europene cu un consum mai mare de carbon. Dar daca pentru bunurile importate se plateste un pret al carbonului, UE se asigura ca importurile suporta un cost echivalent cu cel al productiei interne si ca obiectivele UE de reducere a emisiilor nu sunt subminate.

"Tranzitia catre o economie neutra din punct de vedere climatic trebuie sa tina cont de vulnerabilitatea lantului alimentar, de nevoile fermierilor si de caracterul strategic al agriculturii. In lipsa unor masuri echilibrate, exista riscul ca supraincarcarea costurilor cu ingrasamintele sa duca la falimente, scaderea productiei si, implicit, la afectarea securitatii alimentare", considera reprezentantii Clubului Fermierilor Romani.

Mecanismul vizeaza importurile de produse considerate poluante si nu doar ingrasamintele. E vorba si de ciment, fier si otel, aluminiu, ingrasaminte, produse pe baza de polimeri, hidrogen si amoniac. Importatorii vor fi obligati sa cumpere certificate de carbon. Faza de tranzitie a inceput la 1 octombrie 2023, iar primele raportari au avut loc in ianuarie si aprilie 2024. In aceasta perioada, importatorii au raportat emisiile de gaze cu efect de sera incorporate in bunurile lor, fara plati financiare. Mecanismul a devenit pe deplin operational la 1 ianuarie 2026, cand importatorii au inceput sa declare cantitatea de marfuri importata si emisiile incorporate.