Business international

Ungaria sta pe un camp urias de gaze naturale, care in teorie poate acoperi consumul tarii timp de decenii. Problema este ca accesul la aceste gaze este dificil din cauza adancimii mari la care se afla. Pentru a le scoate la suprafata este nevoie de tehnologie costisitoare. Mult timp riscul a fost ca extragerea lor sa fie nerentabila economic.

Dar in urma unei schimbari de strategie in domeniul energiei, prin care guvernul vrea maximizarea productiei locale de gaze si petrol, Ungaria sfideaza tendinta din UE si se concentreaza pe explorarea gazului de sist, intr-o regiune aflata la granita cu Romania. Din cand in cand, Mol, compania de petrol si gaze a Ungariei, descopera gaze si in locuri mai accesibile. In 2023 a inceput productia la trei puturi de suprafata in estul tarii.

Primele estimari au aratat ca productia poate alimenta 20.000 de gospodarii timp de mai multi ani. Mol a efectuat cu succes 25 de foraje sub programul "gaz de suprafata" lansat in 2019. Insa din descoperirile noi de petrol Ungaria pare sa-si fi facut un obicei. Tonul l-au dat in 2019 doua companii din Ungaria si SUA, care au anuntat cea mai mare descoperire de petrol din tara din ultimii 30 de ani.

Pentru pietele globale n-a contat acest lucru, dar pentru statul est-european, in general sarac in resurse naturale, a fost inceputul noii epoci de aur a hidrocarburilor. Descoperirile noi s-au inmultit in ultimii ani. A fost gasit petrol chiar in apropiere de Budapesta, ultima data in septembrie. Putul Galgaheviz-4, cu o adancime de 2.400 de metri (la care s-a ajuns in doar 37 de zile), poate produce circa 1.000 de barili de titei pe zi (4% din productia Mol in Ungaria, potrivit Hungary Today). Materia prima este procesata de o rafinarie a Mol.

Productia interna de energie a Ungariei creste constant din 2021 si acest lucru contribuie la reducerea dependentei de importuri. Productia de petrol a urcat cu 18% in primele sase luni ale acestui an, fata de aceeasi perioada a anului anterior. In 2024, productia de petrol a depasit nivelul de un milion de tone pentru prima data in ultimii 20 de ani. Anul acesta se anunta a fi cel mai bun din acest secol. Nu doar Ungaria cauta petrol si gaze. Este de fapt o tendinta care a capatat amploare in Europa, mai ales dupa ce Rusia a atacat Ucraina, iar tarile europene (nu si Ungaria) au cautat sa se indeparteze cat mai mult de energia ruseasca. O firma canadiana sustine ca a descoperit in Marea Baltica cel mai mare zacamant de petrol din istoria Poloniei si unul dintre cele mai mari din Europa. Tot acolo ar sta gata sa fie explorate si miliarde de metri cubi de gaze. Acest lucru se intampla in vara. Vestea a fost intampinata cu prudenta de autoritati.

In schimb, Orlen, compania de petrol si gaze a Poloniei, a facut in marile Norvegiei cea mai mare descoperire de petrol a anului pentru acea regiune. Compania extrage de acolo atat titei, cat si gaze naturale, pe care le trimite in Polonia prin conducta Baltic Pipe. Marile Norvegiei, desi intens exploatate, sunt departe de a fi epuizate. Equinor, o companie energetica norvegiana, a anuntat luna trecuta ca intentioneaza sa foreze 250 de puturi de petrol si gaze acolo in urmatorii zece ani, fiind convinsa ca cererea pentru hidrocarburi se va mentine.

Dar si Grecia, Cipru, Italia si Marea Britanie vor contribui la impulsul nou dat activitatii de explorare si exploatare de petrol si gaze naturale, o reactie la criza de energie din 2022, in urma careia Europa a inlocuit dependenta de gazele rusesti cu cea de gaze naturale lichefiate (LNG) din SUA. Tarile europene isi relaxeaza opozitia stricta fata de reluarea forajelor de petrol si gaze, dupa ani de rezistenta, "motivata de lupta cu incalzirea globala", fata de combustibilii fosili, pe masura ce guvernele incearca sa reduca dependenta puternica de importurile costisitoare de energie, inclusiv din SUA, scrie Reuters.

Se vede o schimbare de directie la Grecia, Italia si Marea Britanie care reflecta o noua paradigma modelata de socul preturilor la energie din 2022: acceptarea faptului ca combustibilii fosili - in special gazele naturale - vor ramane o parte cheie a mixului energetic timp de decenii, chiar daca Europa isi dezvolta si capacitatea de a produce energie din surse regenerabile pentru a reduce "emisiile de gaze cu efect de sera".

Schimbarea este evidenta in Grecia, care in noiembrie a emis prima sa licenta de explorare offshore de petrol si gaze din ultimele patru decenii unui consortiu format din Exxon Mobil, Energean si Helleniq Energy.

Licenta Blocului 2 din Marea Ionica ar putea contine pana la 200 de miliarde de metri cubi de gaze, conform unor estimari, desi amploarea si costul exact al proiectului vor fi cunoscute abia dupa foraje extinse, asteptate sa inceapa la sfarsitul anului 2026 sau inceputul anului 2027.

"Este o schimbare majora de politica pentru Grecia, care a trecut de la "nu vrem hidrocarburi, ci doar surse regenerabile", la un nou mesaj, care spune ca explorarea gazelor este esentiala pentru securitatea energetica", a declarat Mathios Rigas, CEO-ul Energean, care va conduce campania de explorare. Zacamantul, daca se va dovedi a fi rentabil comercial, nu va incepe sa produca inainte de 2030.

Grecia, economie consumatoare de gaze, spera sa exporte o parte din productie pe alte piete europene. Grecia a acordat, de asemenea, companiilor Chevron si Helleniq drepturi de explorare in perimetrele din sudul peninsulei Peloponez. Teoretic, rezervele de gaze descoperite in Marea Ionica pot acoperi nevoile Greciei timp de jumatate de secol.

De explorari in aceasta mare este interesat grupul american Exxon, care recent a semnat in acest sens un acord cu Grecia. Si Cipru se lauda cu descoperiri importante de rezerve de gaze in apele sale. Presedintele Nikos Christodoulides a declarat ca o parte din combustibil ar putea ajunge pe pietele europene pana in 2027, sub forma de GNL. Egiptul va fi intermediar. In cele doua perimetre mari de gaze ale Ciprului, Cronos si Afrodita, opereaza companiile Eni, TotalEnergies, NewMed Energy, Shell si Chevron.