Business international

Pentru est-europeni, primul soc al razboiului din Orientul Mijlociu a venit sub forma exploziei preturilor carburantilor. Acesta inca nu a trecut si sunt pe drum si altele. In Cehia, spre exemplu, un distribuitor de energie a inceput deja sa creasca preturile electricitatii si gazelor naturale pentru consumatorii casnici. Pentru agricultorii din toata regiunea, scumpirea carburantilor si a ingrasamintelor in plin sezon de munci agricole de primavara creeaza un scenariu de cosmar.

Daca aceste costuri erodeaza prea mult profitabilitatea, ei vor fi obligati sa transfere cheltuielile mai mari asupra consumatorului. Mancarea va fi mai scumpa. Vine Pastele. In Polonia este semnalat ca tot mai multe companii isi creeaza stocuri suplimentare de materii prime, componente si produse, acesta fiind modul lor de a raspunde nesigurantei create de razboi. Este un comportament care aduce aminte de inceputurile crizei create de invazia rusa din Ucraina. Comenzi accelerate fac in special companiile dependente de lanturi lungi de aprovizionare.

Problema este ca furnizorii supraaglomerati vor creste preturile. De asemenea, si depozitarea mai mult timp a materiilor prime, componentelor si produselor inseamna costuri mai mari pentru afacere. Toate acestea creeaza, la nivel de economie, presiuni inflationiste ascendente. Bancile centrale din regiune sunt extrem de sensibile la ele, mai ales ca valul anterior de inflatie a fost cu greu adus sub control. Dintre ele, doar banca nationala a Poloniei a declarat victorie in lupta cu scumpirile. Cea maghiara a reusit sa aduca inflatia la tinta. Rata de inflatie din Romania este in continuare cu mult peste tinta Bancii Nationale si se afla la cel mai ridicat nivel din UE.

Ca sa stapaneasca scumpirile, de regula bancile centrale cresc dobanzile. In sedinta de politica monetara de ieri, banca nationala maghiara a ales sa opreasca ciclul de scaderi de dobanzi abia repornit dupa o pauza de mai bine de un an si sa mentina referintele. De asemenea, institutia a redus proiectiile de crestere economica si le-a crescut pe cele de inflatie. Scaderile de dobanzi si dobanzile mici sunt cele care stimuleaza cresterea economica. In Ungaria, o economie care stagneaza de trei ani, dobanda de referinta este de 6,25%. Referinta BNR este un pic mai mare.

Benzina mai scumpa, energie mai scumpa, mancare mai scumpa, poate si mici penurii de alimente, Paste mai scump, totul mai scump, dobanzi care nu mai scad si care poate ca or sa si creasca. Acestea sunt lucruri de natura sa-l puna pe consumatorul de rand in pozitie de aparare, sa-l demoralizeze. In teorie, el va reduce din cheltuieli sau va reevalua prioritatile, spre exemplu cheltuind mai mult pe carburant in detrimentul iesirilor in oras, la restaurant sau la teatru. Apoi, asteptarile lui in ceea ce priveste inflatia pot influenta chiar inflatia. Comportamentul consumatorului este important in ceea ce se prefigureaza a fi o noua criza, cu energie scumpa si preturi mai mari in general, deoarece de mai multi ani consumul este principalul motor de crestere al economiilor est-europene.

Dar nu totul este demoralizator. Analistii spun ca guvernele care si-au invatat lectiile din criza trecuta stiu acum sa actioneze mai eficient. Stiu ce instrumente pot folosi si au vazut cu functioneza. Mai important, nu Europa este acum in prima linie a frontului de criza, ci Asia.

Totusi, pentru ca economia este globalizata, problemele de acolo vor ajunge, la un moment dat, si aici, poate pe calea importurilor mai scumpe. In Ungaria, banca centrala a redus ieri proiectia de crestere economica pentru anul acesta de la 2,4% la 1,7%. In aceasta privinta trebuie spus ca anul trecut autoritatile maghiare si-au tot redus estimarile, de la niveluri foarte optimiste la unele ingrijoratoare, pana la publicarea rezultatelor finale oficiale, foarte slabe. De asemenea, Banca Nationala Ungariei a majorat proiectia pentru inflatie, de la 3,2% la 3,8%.

Luna trecuta, inflatia a fost de 1,4%, cel mai scazut nivel de dupa 2016. O durere de cap care deja se simte este deprecierea forintului in contextul alergiei investitorilor la risc. Moneda maghiara, spun analistii, este printre principalele victime ale razboiului din Iran. O moneda care se depreciaza inseamna presiuni inflationiste suplimentare.

In Polonia, banca centrala a redus dobanzile la inceputul lunii martie. Se spune ca a sfidat razboiul, insa conflictul era abia la inceput. Nu se intrevedeau complicatiile din prezent, cu blocarea stramtorii Ormuz si cu Iranul distrugand instalatiile energetice ale vecinilor exportatori de petrol si gaze. Martie a fost a saptea oara cand institutia a redus dobanzile din mai 2025. Zilele trecute, guvernatorul Adam Glapinski a asigurat ca Polonia reuseste sa tina inflatia aproape de tinta bancii centrale, dar a recunoscut ca impactul pe termen lung al razboiului este incert. Inflatia din Polonia s-a situat la 2,1% in februarie. Dobanda de referinta este de 3,75%. Astfel, Polonia, dupa ce ca este una dintre cele mai mari economii din lume si campioana europeana la crestere, are, dintre tarile est-europene, si cel mai mare spatiu de manevra pentru a lupta cu o noua criza. Glapinski a remarcat ca preturi mai mari ale energiei vor insemna inflatie mai accelerata pe termen scurt. Analistii nu se asteapta ca banca centrala poloneza sa continue anul acesta cu reducerile de dobanzi. Un sondaj de opinie efectuat saptamana trecuta arata ca peste 70% din consumatorii polonezi cred ca preturile vor creste, ceea ce se va vedea rapid in preturile afisate de magazine. Motivul: scumpirea carburantilor. O analiza a Credit Agricole spune ca "potrivit studiilor internationale, varful impactului asupra preturilor de retail ale alimentelor este observat la 12-15 luni dupa soc". Analistii bancii franceze au remarcat ca daca in criza din 2022 impactul a fost amplificat de scoaterea Ucrainei, un jucator de categorie grea, de pe pietele internationale ale alimentelor, in prezent este vorba doar de productie mai scumpa. In cazul Poloniei, ei apreciaza ca nivelul maxim al inflatiei la alimente va fi atins in al doilea trimestru din 2027 si va fi de 8,6%.