Business international

Si, patru decenii mai tarziu, devenit unul dintre cei mai eminenti neurocercetatori, el sustine ca inteligenta artificiala (IA) este cea mai mare amenintare la adresa fericirii.

"Principalul pericol provocat de inteligenta artificiala este ca fura atentia pe care o merita oamenii din jurul nostru", sustine laureat al Premiului Printul de Asturias pentru Cercetare Stiintifica din 2005. Damasio descrie drept "teribila" imaginea obisnuita in locurile publice a "oamenilor, in special tinerilor, complet posedati de telefoanele lor mobile, care merg sau mananca uitandu-se la ele si nu la alte fiinte umane", noteaza EFE.

"Telefoanele mobile au puterea de a ne consuma atentia, de a ne face sa nu ne mai uitam la oamenii din jurul nostru si sa fim curiosi in legatura cu ei. Este opusul fericirii, care se bazeaza pe recunoasterea celorlalti", subliniaza Damasio (Lisabona, 1944), directorul Institutului pentru Creier si Creativitate de la Universitatea din California de Sud.

Cercetatorul, laureat al Premiului Printul de Asturias pentru Cercetare Stiintifica in 2005 a oferit un interviu pentru EFE in urma publicarii in Spania a celei mai recente carti a sa: "Inteligenta naturala si logica constiintei" (Destino) si subliniaza ca "principalul pericol al IA este acela ca fura atentia pe care o merita oamenii din jurul nostru".

"Petrecem toata ziua lipiti de dispozitivele noastre si de aplicatiile lor pentru ca, se pare, ne fac viata mai usoara. Problema este ca nu mai acordam atentie oamenilor si realitatii din jurul nostru. Iar fericirea noastra depinde tocmai de asta, de empatia cu ceilalti", explica acesta. "A fi fericit depinde de opusul sau: de a ne privi unii pe altii si de a incerca sa ne intelegem reciproc", subliniaza acest om de stiinta, care a primit cele mai inalte distinctii in domeniul sau.

Cercetatorul portughez spune ca a devenit neurolog pentru ca a vrut sa inteleaga "comportamentul uman, ce ne face fericiti si ce nu". Pe parcurs, el a adus lumina asupra modului in care functioneaza constiinta, emotiile si sentimentele umane.

"Trebuie sa fim atenti atunci cand facem distinctia intre emotie si sentiment", spune acest om de stiinta cu o voce blanda si masurata. "Principala diferenta este ca un sentiment este ceva privat; este in mintea noastra si numai noi il cunoastem. Emotiile, insa, sunt exterioare; ele constituie un fel de spectacol pentru ceilalti."

Damasio considera ca relele care banuiesc lumea de astazi (beligeranta, intoleranta sau individualismul) au mult de-a face "cu un deficit de sentimente bune".

"Traim in vremuri de lipsa de sentimente bune fata de ceilalti, de lipsa de intelegere a celorlalti. Pentru ca lumea sa functioneze mai bine, trebuie sa ne straduim sa cultivam acele sentimente bune, care implica recunoasterea altor fiinte umane, intelegerea faptului ca sunt vii, ca au nevoile lor, drepturile lor", insista el.

In ceea ce priveste emotiile, prima carte a cercetatorului ("Eroarea lui Descartes", Destino, 1994) a rasturnat conceptia existenta despre acestea, ca fiind ceva primitiv, care ii facea pe oameni impulsivi si ii ducea pe cai gresite.

Lucrarea a pus bazele neurostiintei moderne, descriind modul in care emotiile si ratiunea sunt componente esentiale ale unui sistem cuprinzator pentru luarea unor decizii corecte. De cele mai multe ori, emotiile ghideaza ratiunea si ii fac pe oameni mai rationali.

Pentru a ajunge in acest punct, Damasio a studiat pacienti cu probleme in procesarea emotiilor lor, descoperind ca acestia nu erau capabili sa ia decizii bune si ca vietile lor se destramau.

In ultimii ani, cercetatorul s-a concentrat mai mult pe interactiunea dintre constiinta si homeostazie, "acele set de reguli pe care natura le-a dezvoltat pentru a ne proteja vietile". "Senzatia de foame, sete, frig sau durere sunt senzatii homeostatice. Daca nu le-am respecta, am muri", adauga el.

Ea defineste constiinta ca fiind "mecanismul care conecteaza mintea cu corpul. A fi constient inseamna a te simti viu si a face parte dintr-un intreg. Constiinta este fundamentala pentru a ne relationa cu oamenii si cu lumea din jurul nostru."

In ultima sa carte, el sustine ca constiinta provine din "niveluri foarte simple si de baza ale creierului" si ca la baza ei se afla "sentimente homeostatice, care ne avertizeaza despre ceea ce este gresit pentru a ne putea salva sau despre ceea ce este corect pentru a putea imbunatati lucrurile".

Sentimentele homeostatice sunt intotdeauna pozitive, un fel de ghid care ne ajuta sa mentinem echilibrul.

"Constiinta a permis fiintelor umane sa fie constiente nu doar de ele insele, ci si de cei din jurul lor. Grija fata de ceilalti imbunatateste propria homeostazie si a celorlalti", subliniaza el.

Cu aceasta premisa, neurocercetatorul demonteaza o alta credinta existenta, conform careia a fi constient este ceea ce ne face sa avem sentimente: "Este exact opusul, faptul de a simti este ceea ce ne face constienti".

Este posibil ca inteligenta artificiala sa dezvolte in cele din urma constiinta si ca dispozitivele care o folosesc sa devina autonome, capabile sa fie ele insele si sa aiba un simt al "sinelui"? "Cred ca nu este foarte probabil, iar daca isi vor dezvolta constiinta, nu va fi ca a noastra."

"Ar fi, in orice caz, o constiinta care ar copia mecanismele umane, dar i-ar lipsi acea baza fundamentala a sentimentului pe care o au doar oamenii", conchide el.