Burse

Investitorii de pe pietele internationale si de la Bursa de Valori Bucuresti reactioneaza pentru moment pozitiv la masurile anuntate miercuri dupa-amiaza de premierul Ilie Boloja in contextul in care joi costurile pe 10 ani la care se imprumuta statul roman scad cu 1,2 puncte procentuale la 7,4%, leul se intareste usor pe piata interbancara in fata euro iar surprinzator Bursa de Valori Creste.

Cu alte cuvinte pietele apreciaza pentru moment anuntul noilor masuri fiscale prezentate de premierul Ilie Bolojan, care vizeaza cresterea TVA la 21%, inghetarea salariilor si pensiilor si reducerea cheltuielilor cu investitiile publice. Desi aceste masuri ar putea frana consumul si ar afecta, teoretic, profitabilitatea companiilor listate, investitorii par sa mizeze mai degraba pe stabilitatea macroeconomica decat pe dinamica imediata a cererii.

Astazi de la ora 14:30 Biroul de Presa al Guvernul a anuntat ca va organiza o conferinta de presa "sustinuta de viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministrul Finantelor, Alexandru Nazare, ministrul Sanatatii, Alexandru-Florin Rogobete, ministrul Educatiei, Daniel-Ovidiu David si ministrul Muncii, Familiei, Tineretului si Solidaritatii Sociale, Petre-Florin Manole". Cel mai probabil vor fi detaliate masurile din planul fiscal. Investitorii de la Bursa de Valori asteapta detalierea pe taxa bancara.

Costurile la care Romania se imprumuta pe pietele internationale au scazut in ultima oara, randamentele obligatiunilor de stat pe 10 ani coborand cu 0,09 puncte de baza de puncte de baza, potrivit datelor din piata secundara. In paralel, cursul de schimb leu-euro este neschimbat, semn ca investitorii si-au recapatat o parte din incredere in capacitatea guvernului de a frana derapajul fiscal.

Surpriza a venit insa de la Bursa de Valori Bucuresti, care a inregistrat cresteri in primele ore de de tranzactionare de joi. Indicele BET, care urmareste evolutia principalelor 20 de companii listate, a urcat cu 0,7%, tras de Banca Transilvania A1%, in pofida faptului ca o parte dintre emitenti - in special cei din sectorul bancar, energie, consum - ar putea resimti direct efectele noilor taxe si ale temperarii cheltuielilor populatiei. "Nu am idee. Retail activ si optimist ca va fi bine cu structura actuala a guvernului", comenteaza un broker.

Analistii de la Erste noteaza ca Romania accelereaza consolidarea fiscala, planificand cresteri ale impozitelor (TVA la 21%), inghetarea salariilor si a pensiilor si reduceri ale cheltuielilor de investitii pentru a aduce deficitul bugetar sub 6% din PIB anul viitor (in 2025 se asteapta ca acesta sa depaseasca 7% din PIB).

"Un plan credibil de consolidare fiscala ramane o conditie prealabila pentru ca agentiile de rating sa mentina ratingul actual (cel mai scazut grad de investitii). Potrivit prim-ministrului Bolojan, guvernul va solicita saptamana viitoare aprobarea rapida in parlament a masurilor fiscale", noteaza Erste.

Sinteaza taxelor anuntate de Bolojan, asa cum apar intr-un raport al BT CP:

Prim-ministrul a anuntat masurile fiscale menite sa reduca deficitul bugetar, cu obiectivul de a creste veniturile cu aproximativ 44,55 mld. RON (2,19% din PIB) si de a reduce cheltuielile cu 31,73 mld. RON (1,56% din PIB). Calculele au fost realizate tinand cont de perioada ramasa din 2025 si de anul 2026.

Masuri aplicabile de la 1 august 2025:

Cota standard de TVA creste de la 19% la 21%. Cotele reduse de TVA cresc de la 9% si 5% la 11%, acoperind alimente, medicamente, apa, ingrasaminte, irigatii, servicii de canalizare, energie termica, lemne de foc, carti, ziare, muzee, servicii culturale. Noua cota de TVA de 21% se aplica pentru servicii de cazare hoteliera, restaurante, locuinte sociale, panouri solare, evenimente sportive, targuri. Accizele cresc pentru: carburanti, alcool, tutun si produse cu zahar. Contributii de asigurari de sanatate (CASS) vor fi datorate pentru sumele din pensii care depasesc 3.000 RON/luna. Taxa pe cifra de afaceri in sectorul bancar creste de la 2% la 4%. Taxele pe jocuri de noroc cresc semnificativ. Bonusurile din sectorul public se reduc: plafonul pentru sporul de conditii periculoase scade de la 1.500 RON la 300 RON/luna, bonusul pentru fonduri UE scade de la 50% la 35% din salariul de baza, alte stimulente plafonate la 30% din salariul de baza. Norma didactica creste in medie cu 10%, programul de burse este restructurat la nivelul 2022-2023 (cu exceptia burselor sociale), creste numarul mediu de elevi per clasa. Asigurarea de sanatate (CASS): contributii obligatorii pentru persoanele coasigurate, compensarea concediilor medicale ajustata in functie de durata (55%-75%). Reforma administratiei locale: reduceri de personal in functie de populatie, actualizarea formulei de echilibrare bugetara, finantare bazata pe performanta si cofinantare obligatorie pentru investitii nationale. Companiile de stat: reducerea treptata a subventiilor, reducerea costurilor operationale si imbunatatirea guvernantei. Institutii publice autofinantate: control bugetar, reduceri de personal, externalizari si restrictii salariale. Reduceri ale investitiilor publice: transfer imprumuturi PNRR catre granturi, prioritizarea programelor nationale de investitii, cofinantare locala obligatorie.

Masuri aplicabile de la 1 ianuarie 2026:

Impozitul pe dividende creste de la 10% la 16%. Impozitul pe proprietate se bazeaza pe valoarea de piata a imobilelor. Reforma fiscalitatii verzi in sectorul transporturilor (PNRR): noul sistem TollRo inlocuieste rovinieta actuala pentru camioane peste 3,5 tone. Rovinieta pentru autoturisme creste de la 28 EUR/an la 50 EUR/an. Redevente si monetizarea activelor statului: redeventele actualizate cu inflatia, masuri pentru cresterea valorii activelor statului. Inghetarea cheltuielilor publice: inghetarea salariilor si beneficiilor sociale, inclusiv toate pensiile si alocatiile. Reforma administratiei centrale: restructurarea ministerelor si agentiilor, regionalizare si consolidarea functiilor suprapuse. Voucherele de vacanta: limitate la angajatii publici cu venituri sub 6.000 RON/luna, utilizabile doar in extrasezon (in afara lunilor iunie-august).

Banci: Taxa pe veniturile bancare va creste de la cota de 2% la 4% incepand cu 1 august 2025. Potrivit prevederilor anterioare, taxa urma sa scada la 1% incepand cu 2026, de la 2% in 2024 si 2025.

Pe de alta parte, propunerea recent vehiculata privind cresterea impozitului pe profit in cazul bancilor, de la cota standard de 16% la 29%, nu se regaseste intre masurile anuntate.