Opinii

Cresterile de taxe din ultimul an, decise in contextul nevoii urgente de reechilibrare a finantelor publice, dupa ce deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB in 2024, au afectat perceptia investitorilor privind competitivitatea fiscala a Romaniei.

Cresterea cotei standard de TVA - de la 19% la 21% - si dublarea impozitului pe dividende - de la 8% la 16% - au fost printre masurile cele mai costisitoare, cu impact direct pentru investitori pentru ca au diminuat consumul si, implicit, vanzarile companiilor, precum si profitabilitatea.

Perceptia ca Romania a devenit o economie mai scumpa atat din punct de vedere fiscal, cat si al costurilor cu forta de munca s-a consolidat in ultimii ani, fiind totodata consecinta unui parcurs firesc catre convergenta tarii cu vestul Europei. Romania se confrunta cu provocarea fundamentala de a face tranzitia de la un model de crestere bazat pe costuri reduse la unul bazat pe valoare adaugata ridicata, inovare si sofisticarea produselor. Pe masura ce Romania se dezvolta, salariile si costurile devin mai mari, antrenand cresterea cheltuielilor publice si, pana la urma, a fiscalitatii pentru a le sustine. Prin urmare, avantajul unei destinatii mai ieftine incepe sa se diminueze, iar Romania are nevoie si de alte stimulente pentru a atrage investitii noi. Recuperarea decalajelor si continuarea cresterii inseamna ca Romania sa fie in continuare atractiva, mai ales in competitia cu tari similare din regiune, inclusiv din perspectiva fiscala.

Cu toate majorarile de taxe din ultimul timp, datele comparative arata totusi ca Romania continua sa ofere taxe mai mici pentru companii decat multe state din Uniunea Europeana, in special prin raportare la marile economii occidentale, dar si fata de unii dintre vecinii din regiune.

Impozitul pe profit: un avantaj stabil, pastrat in timp

Cea mai atractiva continua sa fie cota de 16% aplicata profiturilor corporative, singura care a ramas nemodificata din 2004 si care plaseaza Romania intr-o pozitie favorabila in peisajul european. Ungaria ramane lider regional cu o cota de 9%, urmata indeaproape de Bulgaria cu 10%, in timp ce Polonia si Cehia se situeaza la 19%, respectiv 21%.

Diferenta devine si mai clara prin comparatie cu vestul Europei: Germania combina impozitul federal, taxa de solidaritate si taxele locale, ajungand la o sarcina efectiva de aproximativ 30%, iar Olanda aplica 25,8% pentru profiturile care depasesc 200.000 EUR. Franta aplica o cota de impozit pe profit de 25%, iar Italia de 24%.

Astfel, din punctul de vedere al taxarii profiturilor, Romania ramane constant in jumatatea competitiva a clasamentului, ceea ce reprezinta un mesaj important pentru investitorii care privesc dincolo de titlurile de presa.

De asemenea, faptul ca guvernul a aprobat reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) in acest an si eliminarea lui incepand de anul viitor reprezinta o revenire la normalitate salutata de catre investitori.

Impozitul pe dividende - mai aproape de media UE

Majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 16% a fost, probabil, masura cu cel mai mare impact asupra mediului de afaceri, pentru ca dubleaza efectiv povara fiscala la distribuirea profitului catre actionari. Aceasta schimbare modifica pozitionarea regionala a Romaniei: de la unul dintre cele mai mici impozite pe dividende din UE, Romania trece acum peste Ungaria si Cehia (ambele cu cote de 15%) si se apropie de Polonia (19%). Bulgaria ramane cea mai atractiva jurisdictie din regiune, cu un impozit pe dividende de doar 5%.

Totusi, Romania mentine inca un avantaj comparativ fata de marile economii vestice: Italia aplica un impozit pe dividende de 26%, Germania aproximativ 26,4%, Olanda circa 26,9%, iar Franta 30% prin flat tax-ul PFU, care combina impozitul propriu-zis cu contributiile sociale.

Cu alte cuvinte, Romania a pierdut un avantaj competitiv regional important, dar ramane considerabil sub nivelul din vestul Europei. Pentru companiile cu structuri de distributie planificate pe termen mediu, noul cadru inseamna recalibrare, nu reasezare strategica.

Ajustarea TVA aliniaza Romania la trendurile europene

Majorarea TVA a fost perceputa ca "dureroasa", fiindca are impact direct in consum si, implicit, in cosul zilnic al populatiei. Privita insa in peisajul european, cota marita aduce Romania in apropierea mediei europene.

In context regional, Ungaria aplica cea mai ridicata cota TVA din UE (27%) de mai bine de un deceniu. Polonia practica 23%, Cehia 21%, iar Bulgaria 20%. Asadar, noua cota TVA din Romania ramane aliniata clusterului central-european. Economiile din vestul Europei au si ele niveluri similare: Italia - 22% Olanda - 21%, Franta - 20% si Germania - 19%

Provocarea pentru Romania este colectarea TVA. Decalajul de incasare (VAT gap) ramane unul dintre cele mai ridicate din UE. In conditiile in care circa 30% din TVA-ul estimat ramane necolectat din cauza neconformarii sau a fraudelor, contribuabilii corecti sunt indreptatiti sa se simta dezavantajati.

Imbunatatirea colectarii prin digitalizare (e-Factura, e-Transport, SAF-T) si reducerea fraudei poate aduce sume semnificativ mai mari decat majorarea de cota si poate da un semnal pozitiv si investitorilor straini.

De la cote de impozitare la stabilitate si predictibilitate

Pentru investitori, competitivitatea fiscala nu se rezuma doar la cotele de impozitare, ci inseamna si predictibilitate legislativa, administrare eficienta sau certitudine in aplicare. Iar aici cred ca se afla, de fapt, adevarata agenda de reforma pentru Romania in urmatorii ani:

Intr-adevar, presiunea fiscala asupra companiilor a crescut in ultimul an, dar Romania continua sa fie o destinatie atractiva in UE din punctul de vedere al taxelor. Pentru investitori, fundamentele fiscale sustin in continuare deciziile strategice, iar autoritatile au oportunitatea de a transforma aceasta competitivitate intr-un avantaj durabil prin reforma si prin stabilitate, nu prin recalibrari succesive.

O fiscalitate competitiva nu se masoara doar in procente, ci in incredere, iar Romania are inca de lucrat la acest capitol.