Banci si asigurari

￢ ￢ PNRR nu va mai fi ca sa ajute pe partea de venituri si trebuie gasite venituri in compensare.

Presedintele Nicusor Dan va anunta astazi nominalizarea sa pentru pozitia de prim-ministru in viitorul guvern. Sau asa a promis, cel putin. Premierul desemnat va avea la dispozitie 10 zile pentru a veni, in fata Parlamentului, cu o echipa si un program de guvernare.

Indeobste, ochiul este atras de figura prim-ministrului si a ministrilor pe care si i-a ales. Si mai deloc asupra programului de guvernare. Ministrii au chip, programul nu are. Or, programul de guvernare, de care, cu siguranta, vor fi interesati economistii agentiilor de evaluare financiara, va arata directia noului guvern: mentine drumul consolidarii fiscale (adica al reducerii deficitului bugetar) sau renunta la el. Oricat ar putea fi de ciudat, pentru viitorul guvern mai bine este sa ramana pe acest drum. Niciun om rezonabil nu ar trebui sa-si doreasca sa fie un nou Sisif.

Deficitul scade, dar ramane inca urias. Suntem in al saselea an in care Romania are un deficit bugetar de peste 6% din PIB. Datoria publica a sarit de 60% din PIB, iar dobanzile pe care Romania le plateste la imprumuturile sale sar de 3% din PIB. Pentru ca, la nivelul acesta de indatorare, nimeni nu te mai imprumuta decat la dobanzi istovitoare. Sa faci un buget, in aceste conditii, nu este usor. Acestea sunt catusele oricarui guvern viitor, fie ca accepta austeritatea ca pe o fatalitate, fie ca o respinge.

Veniturile

Cei care vor lucra la bugetul pentru 2027 vor fi pusi in fata unui fapt deloc inchipuit. Nu se vor mai putea baza pe fondurile din PNRR. Anul acesta, guvernul a pus in legea bugetului venituri de 53 de miliarde de lei (10 miliarde de euro), din PNRR, echivalent a 2,6% din PIB. Nu stim cati din acesti bani vor fi absorbiti, pana la finalul anului. Ceea ce stim este ca au fost bugetati, ei sunt cuprinsi in buget si participa la calculul deficitului bugetar. Cum vor fi acoperite sumele lipsa? Programul SAFE ar putea aduce niste bani, dar este greu de spus cat efect va avea in economie revigorarea industriei de armament.

Actualul guvern si-a rotunjit veniturile prin majorari de taxe si impozite. Majorarile de taxe si impozite nu inseamna reforma la care guvernul s-a angajat. Dar au crescut veniturile si au redus deficitul. Ca banii au venit din crestere de taxe, ca au venit din inflatie, rezultatul e ca veniturile au crescut cu 15% anul trecut si cu 10% la mijlocul acestui an.

Cresterea taxelor a fost insa un pumn in stomacul economiei. Viitorul guvern trebuie sa pregateasca un pachet de relansare economica, spun economistii. Asta implica bani pe care guvernul trebuie sa-i gaseasca. Se va gandi guvernul ca aceasta relansare economica ar putea veni din reduceri de taxe? Nu este greu de crezut, dar este greu de facut. Insa relansarea este obligatorie. Fara crestere economica, totul este o lupta cu morile de vant.

Cheltuielile

In 2025 si 2026, pentru a-si reduce cheltuielile, guvernul a suspendat aplicarea legii care cere ca pensiile sa fie indexate cu inflatia si cu 50% din cresterea economica. Anul acesta, guvernul a "economisit" 12 miliarde de lei (0,6% din PIB) prin suspendarea efectului legii. Ar putea sa procedeze la fel si anul viitor, dar ar fi greu si politic si nu ar fi nici moral. Ultima varianta a legii salarizarii majoreaza lefurile demnitarilor. Legea nu este in vigoare, dar va fi. Majorezi lefurile demnitarilor si faci economii pe seama pensionarilor? Deci guvernul va trebui sa gaseasca 12 mld. lei pentru majorarea pensiilor.

Apoi lucrurile sunt, in general, stiute. In urma intelegerii cu Comisia Europeana si cu Consiliul, Romania trebuie sa-si reduca deficitul bugetar, in 2027, la 5,7% din PIB. Anul acesta deficitul ar putea ajunge la sub 6% din PIB, ceea ce ar fi o veste nemaipomenita pentru bugetul pe anul viitor pentru ca ar diminua efortul consolidarii fiscale. Se gandeste cineva sa abandoneze drumul consolidarii? Se poate, dar unde ar fi castigul? Cu cat poate fi derapajul? Cu 1-2% din PIB? O asemenea politica ar reaprinde inflatia care abia incepe sa coboare. Tot acest efort a fost pentru coborarea deficitului de la 9% din PIB, in 2024, la 6% din PIB, anul acesta. Poate fi acest efort anulat de un nou guvern? Cu siguranta, da. Cu ce pret?