Business international

Ceea ce a inceput ca o furtuna de vara pe piata obligatiunilor japoneze si americane a devenit in cateva saptamani un uragan global care a impins la cote record costurile de finatare ale unor tari ca Germania si Franta. Fuga de risc a investitorilor s-a extins si la bursele de actiuni, expunand riscurile, vunerabilitatile si punctele nevralgice ale economiei lumii.

Ieri, in fruntea caderilor pe burse erau actiunile companiilor de tehnologie si ale producatorilor de cipuri. Pe Wall Street, analistii si jucatorii s-au concentrat pe cresterea datoriei SUA, pe inflatie, pe persistenta preturilor ridicate ale petrolului si pe politica externa a presedintelui Donald Trump. In Europa, obligatiunile cu scadenta la zece ani (indicator al costurilor de finantare ale unui stat) ale Germaniei au atins cel mai ridicat nivel de dupa 2011.

De yieldurile obligatiunilor de stat sunt legate costurile de imprumut din intreaga economie, de la companii la gospodarii. The Wall Street Journal scrie ca investitorii americani inca nu vad sfarsitul uraganului.

Unul din factorii care au accelerat aparitia sell-offului a fost sedinta de politica monetara a Rezervei Federale americane de la sfarsitul lunii trecute. A fost una dintre cele mai impredictibile sedinte din ultimii ani. Trei oficiali ai institutiei au cerut cresterea dobanzilor, dar in cele din urma banca centrala a SUA a ales mentinerea lor, ceea ce i-a facut pe investitori sa se intrebe daca nu cumva Fed se va trezi prea tarziu pentru a trage in jos inflatia prea incapatanata. Rezultatul a fost ca rapid yieldurile titlurilor de trezorerie cu scadenta la 30 de ani au sarit la cea mai ridicata cota de dupa 2007. De atunci, indicatorul graviteaza in jurul acestui nivel.

Celalalt declansator au fost turbulentele financiare si economice din Japonia. Inflatia care nu cedeaza, anemia economica si datoria publica masiva au impins yieldurile obligatiunilor suverane pe zece ani la cele mai ridicare niveluri din ultimele decenii. Acesta a fost un semnal de avertizare pentru pietele globale de datorii ca de ani buni au depins de dobanzile mici din Japonia si de fluxul constant de investitii nipone in strainatate pe care acestea le-au incurajat, dupa cum scrie Reuters.

In atentia investitorilor a revenit si datoria SUA, care in urmatoarele cateva saptamani va atinge 40.000 de miliarde de dolari, iar in 2029 va sari de 50.000 de miliarde de dolari. Doar in ultimul an SUA au cheltuit 1.400 de miliarde de dolari cu plata dobanzilor. Datorie mare inseamna riscuri ridicate, iar investitorii cer randamente mai mari pentru a se expune la ele. In aceste conditii, cresterea yieldurilor titlurilor de trezorerie vine intr-un moment cat se poate de nepotrivit. Dar pietele sunt inundate si cu obligatiuni emise de companii.

Este vorba in special de cele care se grabesc sa gaseasca finantare pentru investitiile in inteligenta artificiala. Emisiunile de pana acum in acest an ale companiilor americane le depasesc pe cele din intregul an 2025. Sunt analisti care cred ca aceste companii de AI au devenit, ca grup, debitori la fel de puternici ca guvernele, atragand capital din toate colturile lumii. Acest lucru rareste capitalul in alte parti, si de aici yielduri mai mari.

Unii analisti spun ca actualul episod de sell-off de pe pietele obligatiunilor este pretul platit de guvernul SUA si de alte guverne pentru blocajul din conflictul dintre SUA si Iran. Presedintele Donald Trump a incins spiritele amenintand ca bombardeaza Omanul, aliat al SUA, daca aceasta tara sta in calea discutiilor dintre Washington si Teheran pentru incetarea focului si pace in Golful Persic. Omanul poarta propriile negocieri cu Iranul pentru redeschiderea stramtorii Ormuz. La inceputul saptamanii, un vapor cargo a fost lovit de un proiectil in aceasta stramtoare vitala pentru fluxul global de energie.

Persistenta blocajului tine sus preturile petrolului si gazelor naturale, ceea ce alimenteaza inflatia, inclusiv in SUA. La inflatie accelerata bancile centrale raspund cu cresteri de dobanzi, producand presiuni pentru majorarea dobanzilor obligatiunilor. Yieldurile evolueaza invers fata de valoarea obligatiunilor. Analistii de la Deutsche Bank spun ca investitorii iau in considerare persistenta cotatiilor petrolului la niveluri ridicate.

In Europa, yieldurile obligatiunilor pe zece ani ale Germaniei, cea mai mare economie a continentului, au urcat la maximul de dupa 2011, cele ale Frantei au atins cel mai ridicat nivel din 2009, iar randamentul titlurilor britanice pe 30 de ani s-au apropiat de cele mai ridicate cote de dupa 1998.

WSJ apreciaza ca ceea ce se intampla acum pe pietele obligatiunilor nu este decat revenirea la normalul istoric, resetarea sistemului financiar la nivelurile de dinainte de 2008, anul unei mari crize financiare globale. Un analist de la banca nordica DNB Carnegie vorbeste de intrarea pietelor in o noua era, una in care perspectivele inflatiei si dobanzilor sunt mai incerte, riscurile sunt mai ridicate, iar datoriile unor economii mari sunt supradimensionate. Este lasata in urma era post-criza financiara cu dobanzi ultrareduse si inflatie anemica.