Business international

Socul inflationist din perioada 2020-2024 resimtit in Europa Centrala si de Est a fost mult mai amplu si de o structura diferita fata de Europa de Vest si prin urmare a rasturnat unul dintre pilonii cheie ai traiectoriei de convergenta a regiunii, nivelurile scazute ale preturilor si salariilor, releva un studiu recent al Comisiei Euro-pene analizat de Portfolio.

Socul inflationist din ultimii ani a rearanjat semnificativ pozitia competitiva a tarilor europene unele fata de altele prin canalul costurilor salariale si de productie. Schimbarile afecteaza in special Europa Centrala si de Est deoarece aprecierea reala rapida a monedelor nationale submineaza tot mai mult pilonii convergentei economice care exista de decenii.

Accelerarea convergentei preturilor si salariilor, incetinirea cresterii productivitatii si prabusirea modelului traditional (bazat pe forta de munca ieftina si capital strain) ar putea impinge cu usurinta regiunea intr-o "capcana de crestere" daca nu exista o redresare structurala si de competitivitate substantiala.

Majoritatea tarilor europene au suferit un soc clar la nivelul competitivitatii din cauza episodului inflationist din ultimii ani. Situatia este complicata de faptul ca cresterea productivitatii a incetinit in majoritatea tarilor europene intre 2020 si 2024 comparativ cu perioada precedenta de cinci ani.

Divergenta dintre salarii si productivitate a fost cea mai pronuntata in Romania, Bulgaria, Lituania si Croatia, ceea ce a dus la o deteriorare a competitivitatii (Ungaria se afla pe locul 5), in timp ce cele mai bune exemple de crestere a productivitatii care a depasit salariile sunt Italia, Republica Ceha si Slovacia.

Unul dintre cele mai importante obiective de politica economica ale UE este de a aduce statele membre de la periferia dezvoltarii mai aproape de medie. Acest proces este adesea mentionat in tarile din ECE care au aderat ulterior la Uniune, iar in ultimele doua decenii toate statele membre din regiune au obtinut succes in acest domeniu.

Totusi, odata cu izbucnirea pandemiei factorii care anterior sustineau convergenta economica s-au schimbat brusc. Perturbarea lanturilor de aprovizionare si masurile luate de state pentru sustinerea populatiei, combinate cu scumpirea energiei au declansat inflatie in intreaga Europa.

Ratele diferite ale inflatiei din Europa au perturbat competitivitatea relativa a tarilor prin efectele costurilor si ale cursurilor de schimb.

Mai mult, socul inflationist din ultimii 5 ani a afectat cel mai mult statele din ECE, iar acest lucru ar putea opri chiar procesul de convergenta economica.

Statele membre ale UE au inregistrat cresteri radical diferite ale preturilor in perioada 2020-2024. Structura inflatiei din tarile europene prezinta de asemenea o imagine eterogena din punct de vedere al productiei. Desi majoritatea expertilor economici invoca scumpirea energiei importate drept una din cauzele principale ale valului inflationist din 2021-2022, in ceea ce priveste impactul general, costurile fortei de munca si cele ale inputurilor interne s-au dovedit mult mai semnificative.

Dupa ce socul extern initial s-a diminuat (pana in 2023-2024), factorii interni (costurile fortei de munca, costurile interne ale inputurilor, profiturile companiilor) au devenit dominanti in structura inflatiei. Pana in 2024, salariile au devenit cea mai importanta cauza a inflatiei pe partea de costuri.

Desi inflatia se diminuase in Europa pana in 2025, diferentele care persistau intre tari au continuat sa perturbe pozitiile de competitivitate relativa anul trecut. Costurile cu forta de munca au crescut cel mai mult in Bulgaria, Croatia, Malta si Polonia, in timp ce inflatia generala a fost cea mai ridicata in Ungaria si Romania.

Conform studiului Comisiei Europene, cresterea salariilor a fost semnificativa in statele, de obicei din ECE, care au inregistrat o inflatie ridicata in perioada 2021-2022. Remuneratia angajatilor a crescut cel mai mult in Bulgaria, Lituania, Romania si Ungaria.

O constatare recurenta a studiului Comisiei Europene este ca cele mai puternice socuri inflationiste au avut loc in tarile din ECE care inceaarca sa ajunga la nivelul mediu de dezvoltare european. Cu toate acestea, inflatia mai mare din regiune se datoreaza partial tocmai acestei recuperari, deoarece convergenta include si ajustarea preturilor si salariilor.

Incetinirea convergentei observate in ultimii ani creeaza o situatie din ce in ce mai dificila pentru tarile din regiune, iar acestea ar putea cadea intr-o capcana a cresterii fara o schimbare de directie a politicii economice.

Dintre tarile din regiune, Polonia este probabil cea mai pregatita pentru aceasta schimbare