Eveniment

￢ "Romania s-a jucat foarte mult cu machete, cu proiecte, cu poze, iar acum avem santiere. Deci, acolo unde avem santiere pentru spitale, trebuie sa le finantam."

Romania a primit unda verde de la Comisia Europeana pentru a incepe discutiile oficiale privind transferul proiectelor care risca sa nu mai primeasca finantare prin PNRR catre fondurile din politica de coeziune. Prioritate vor avea spitalele aflate deja in constructie, cat si proiectele strategice de infrastructura rutiera si feroviara, a anuntat Dragos Pislaru (foto), ministrul investitiilor si proiectelor europene, intr-o conferinta de presa.

"Avem unda verde pentru zona aceasta de discutii cu privire la preluarea proiectelor din PNRR. Prioritara pentru Romania este zona de spitale, pe langa cealalta zona clara de infrastructura feroviara si si rutiera. Ce a fost important pentru mine a fost sa asigur un cadru politic prin care lucrurile acestea se pot intampla. Este foarte importanta viziunea aceasta de continuitate a proiectelor importante, care sa poata sa fie preluate de coeziune si duse pana la urmatorul ciclu financiar din 2028, daca va fi nevoie sau daca sunt proiecte de valoare foarte mare, care trebuie etapizate. Suntem asadar intr-un proces de reasezare, in parteneriat Comisia Europeana, pentru a avea aceasta imagine globala", a spus ministrul.

Dragos Pislaru sustine ca a discutat cu Raffaele Fitto, vicepresedinte executiv al Comisiei Europene, pe portofoliul de coeziune si reforma despre mutarea proiectelor care nu vor mai primi finantare din PNRR pe politica de coeziune.

"In spatiul public am discutat pana acum legat de proiectele care nu-si mai vor gasi finantare in PNRR sa poata sa fie trecute pe coeziune. Am avut aceasta discutie pentru a ne asigura, ca stat membru, ca avem flexibilitatea necesara pentru eventuale realocari, reajustari si inclusiv schimbari intre Fondul Social European si Fondul European de Dezvoltare Regionala".

i"In ansamblu, solutiile prin care putem acum maximiza rezultatele astfel incat sa depasim aceasta situatie in care anumite proiecte ar ramane fara finantare sunt foarte importante. Am gasit o deschidere foarte mare", a detaliat Pislaru.

Transferul catre politica de coeziune va viza, in prima faza, proiectele cu un grad de implementare intre 0% si 30%. Obiectivul este ca acestea sa poata fi duse la bun sfarsit, chiar daca termenul de finalizare in cadrul PNRR nu ar mai putea fi respectat.

"Partea de infrastructura spitaliceasca, spitalele si zona de transport sunt considerate de Guvern proiecte strategice. Cumva a fost o joaca de-a spitalele: care sunt pe lista, unde sunt pe lista, au inceput foarte - foarte tarziu, dar acum, daca tot avem ocazia sa le terminam si sa facem ce nu s-a facut 30 de ani de zile, nu putem rata aceasta situatie. Mai ales ca in anumite zone avem santiere demarate, lux pe care Romania nu l-a mai avut. Romania s-a jucat foarte mult cu machete, cu proiecte, cu poze, iar acum avem santiere. Deci, acolo unde avem santiere pentru spitale, trebuie sa le finantam", a explicat ministrul investitiilor si proiectelor europene.

Romania pierde 6,3 miliarde de euro din PNRR pentru proiecte intarziate care nu mai pot fi salvate. Din cele 15 miliarde de euro care formeaza componenta de imprumuturi a PNRR, Romania pierde 6,3 miliarde, pentru ca proiectele aferente nu vor putea fi duse la bun sfarsit in timp util. Am fi pierdut mai mult, spune ministrul, dar guvernul a convins Comisia ca o parte din proiecte pot fi salvate.

"Suntem asadar intr-un proces de reasezare, parteneriat Comisia Europeana pentru a avea aceasta imagine globala si unul din mesaje, evident, a fost ca infrastructura de transport si cea feroviara sunt critice nu numai in timp de pace, ci si acum, cand avem aceste obiective legate de mobilitatea duala civila si militara. Cu atat mai mult exista motive pentru ca Romania sa poata aloca o finantare europeana consistenta pentru a finaliza infrastructura de transport, care este o prioritate cheie", a adaugat Pislaru.

De asemenea, ministrul a anuntat ca va fi semnat memorandumul de intelegere pentru o finantare de 600 de milioane de lei pe granturile Spatiului Economic European si Norvegian.

"O alta veste buna se refera la discutiile de luni, la negocierile care au avut loc pe granturile Spatiului Economic European si Norvegian. Acestia sunt bani din partea statelor donatoare Norvegia, Liechstenstein si Islanda. Discutam de 600 de milioane de euro pentru perioada de programare 2021-2028.", a explicat el.

Banii, proveniti din contributiile Norvegiei, Liechtensteinului si Islandei, vor sprijini tranzitia verde, dezvoltarea mediului antreprenorial, inovarea, sustinerea grupurilor vulnerabile si intarirea capacitatii administrative.

"Avem nevoie de aceste resurse ca de aer, ele sunt o ocazie exceptionala de a inova, de a pilota si de a pregati mai bine proiectele pentru banii multi pe care ii vom avea din cadrul financiar multianual."

Guvernul Romaniei a aprobat in luna august o ordonanta de urgenta care ofera baza legala necesara pentru evaluarea proiectelor implementaￂbile din PNRR. Ministrul investitiilor si proiectelor europene, Dragos Pislaru, spunea atunci ca in termen de 15 zile ar urￂma sa fie elaborata o lista cu proￂiectele caￂre vor beneficia de finantare PNRR, fie din granturi, fie din imprumuturi. Acum, 10 ministere au pregatit deja aceasta analiza.

"Exista deja peste 10 memorandumuri de la ministerele de linie deja finalizate, care sunt in procesul de avizare, urmand ca pe celelalte 10, care sunt in diverse forme de lucru, sa le vedem in perioada imediat urmatoare. Ma astept ca sedintele de Guvern de joi si de saptamana viitoare deja sa aiba o buna parte din aceste memorandumuri aprobate", completeaza Pislaru.