Business international

Saptamana trecuta a fost bogata in evenimente energetice de interes pentru Romania. In primul rand, centrala nucleara Kozlodui din Bulgaria si-a inchis unul din cele doua reactoare operationale pentru reparatii planificate. Productia de electricitate ar trebui sa fie reluata in decembrie. Celalalt reactor genereaza energie la capacitate un pic redusa din cauza cotelor scazute ale Dunarii.

Romania importa din Bulgaria electricitate scumpa pentru a putea acoperi consumul la orele de varf. Acest stat, considerat cel mai sarac din UE si din zona euro, continua sa fie laudat pentru inspiratia de a instala baterii in care inmagazineaza energie solara ieftina ziua si pe care o exporta scump seara.

Astfel, Bulgaria a fost pana acum salvatorul "accidental" al Europei de Est de la o criza energetica. Romania este nevoita sa importe electricitate deoarece reactoarele centralei de la Cernavoda au fost inchise pentru ca Dunarea nu mai aduce suficienta apa. Centrala nucleara Paks din Ungaria s-a confruntat cu aceeasi problema, care a fost rezolvata de guvernul maghiar prin lucrari hidrotehnice ample si de urgenta in urma carora a fost majorat nivelul Dunarii in dreptul pompelor care alimenteaza reactoarele cu apa. Saptamana trecuta, expertii maghiari in energie nu s-au sfiit sa scota in evidenta succesul acestor lucrari, care au mobilizat companii, chiar si ale unor oameni de afaceri din opozitie, din toata tara si societatea civila.

O buna parte din materialele folosite au fost din donatii. De asemenea, presa maghiara nu se sfieste sa puna in opozitie succesul efortului maghiar cu nereusita lucrarilor efectuate pe Dunare in Romania pentru mentinerea in functiune a reactoarelor de la Cernavoda. Ca si in Romania si Bulgaria, Dunarea continua sa scada in Ungaria. Si totusi, toate cele patru reactoare de la Paks produc electricitate.

Tot saptamana trecuta, guvernul maghiar a anuntat o ampla reforma energetica menita sa reduca nevoia Ungariei de a importa energie, importurile fiind considerate o vulnerabilitate economica si bugetara, si sa diminueze preturile electricitatii, elemente importante ale competitivitatii industriale. In centrul reformei sta energia din surse regenerabile. Bazele initiativei au fost puse mai devreme. In august, ca prima etapa, cabinetul lui Peter Magyar a lansat o licitatie pentru instalarea de turbine eoliene cu o capacitate de 700 MW, vizand cresterea capacitatii de energie eoliana la 4 GW pana in 2030 - o majorare de peste zece ori si o schimbare majora fata de politicile fostului lider politic Viktor Orban.

"Unul dintre obiectivele principale ale intregii strategii este reducerea costurilor pentru aprovizionarea cu energie a companiilor, costuri care sunt in prezent extrem de ridicate, chiar si dupa standardele europene. Acest lucru nu se va intampla de la un an la altul", a declarat Andras Totth, secretar de stat pentru energie.

Pe langa capacitatea de aproape 9 GW in domeniul energiei solare dezvoltata in ultimii ani - sursa de energie regenerabila preferata in timpul mandatului lui Orban -, tara ar putea creste capacitatea eoliana la peste 6 GW pana in 2040, pentru a limita scumpirea energiei si necesarul de importuri, a precizat Totth.

Ungaria isi importa peste 80% din necesarul de combustibil - inclusiv cel pentru sectorul nuclear, petrol si gaze naturale -, o dependenta pe care agentia S&P Global a descris-o drept o vulnerabilitate majora atunci cand a confirmat, in luna mai, ratingul de credit al tarii la nivelul "BBB minus", cu perspectiva negativa, aminteste Reuters.

"Suntem complet expusi socurilor geopolitice. Prin urmare, sistemul energetic ungar reprezinta un dezavantaj competitiv pentru economia Ungariei", a declarat Totth in cadrul unei conferinte organizate de site-ul de stiri financiare Portfolio.hu.

Reforma include prelungirea duratei de viata a reactoarelor nucleare existente si urmarirea unei perioade de operare mai lungi pentru centrala de la Paks, cu o capacitate de 2.000 de megawati.

Sectorul energiei solare va beneficia de un impuls in domeniul stocarii, astfel incat panourile fotovoltaice sa poata livra energie in retea atunci cand acest lucru este mai rentabil. Ungaria a instalat capacitati solare de aproape 9 GW, insa, din cauza capacitatilor reduse de stocare, exporta adesea energie cand preturile sunt mici si o cumpara cand acestea sunt ridicate, asa cum face si Romania. Guvernul Orban a insistat orbeste pe dezvoltarea energiei solare si a blocat eolienele. Planul prevede atingerea, pana in 2028, a unei capacitati de stocare (inclusiv in baterii) de cel putin 3 GW si incurajeaza investitiile in eficienta energetica in randul companiilor din toate sectoarele economiei.

Specialistii spun de mult timp ca politica energetica determina competitivitatea industriala intr-o masura mai mare decat o fac cotele de impozitare. Toate acestea se intampla in timp ce preturile carburantilor sunt la cote record in Europa, inclusiv in Europa de Est, continentul nu reuseste sa stranga in depozite suficiente gaze naturale pentru a acoperi consumul in sezonul de incalzire, iar preturile acestui combustibil sunt si ele la cote ridicate. Pe pietele europene, electricitatea este cu aproape 80% mai scumpa fata de anul trecut.