Zf 24

China a dezvaluit conceptul celui mai ambitios spargator de gheata din istoria sa, o nava cu propulsie nucleara capabila sa strapunga banchize de pana la 2,5 metri grosime. Mai mult decat un proiect tehnologic, vasul devine simbolul clar al ambitiilor Beijingului in Arctica, o regiune unde tensiunile au explodat pe fondul tentativelor presedintelui american Donald Trump de a revendica controlul asupra Groenlandei.

Potrivit Financial Times, noua nava, cu design "bull-nose" (prora rotunjita pentru spargere eficienta a ghetii), este prezentata oficial drept un vas "multifunctional" destinat transportului de marfa si turismului polar. Proiectata de Institutul de Cercetare 708, parte a gigantului de stat China State Shipbuilding Corporation, aceasta ar urma sa devina prototipul viitoarei flote polare chineze.

Totusi, dincolo de discursul despre comert si cercetare stiintifica, analistii occidentali vad o strategie cu dublu scop, civil si militar. China si-a intensificat prezenta in Arctica prin statii de cercetare, cooperare energetica in petrol si gaze, dar si prin patrule militare comune cu Rusia in apropiere de Alaska.

"China priveste Arctica drept o noua frontiera esentiala in competitia geopolitica si geostrategica cu SUA si Occidentul", explica Helena Legarda, experta in relatii externe la Merics. "Beijingul vrea sa-si extinda influenta si accesul in regiune."

Topirea calotei glaciare deschide rute maritime mai rapide si mai ieftine intre Europa si Asia, dar si acces la resurse naturale vaste. Aceasta transformare alimenteaza temeri privind o cursa pentru controlul teritoriilor emergente. Arctica ofera avantaje strategice majore: pozitionare pentru submarine nucleare, operatiuni spatiale si satelitare, precum si proiectie de forta militara.

Santierul naval care dezvolta spargatoarele de gheata a construit si portavionul Fujian, cea mai avansata nava militara chineza intrata recent in serviciu, un detaliu care amplifica suspiciunile privind militarizarea ambitiilor polare.

Interesul Chinei pentru Arctica nu este nou. Beijingul a cumparat primul sau spargator de gheata, Xue Long ("Dragonul Zapezii"), din Ucraina in 1993, apoi si-a dezvoltat propria flota. A deschis o statie permanenta in Svalbard (Norvegia) in 2004 si una in Islanda in 2018. In acelasi an, a lansat oficial strategia "Drumul Polar al Matasii", vizand dezvoltarea rutelor maritime arctice.

Statele Unite reactioneaza la randul lor: administratia americana a alocat 9 miliarde de dolari pentru infrastructura si spargatoare de gheata in Arctica si Antarctica, pentru a-si consolida "accesul si leadershipul in regiunile polare".

China s-a autointitulat in 2018 "stat aproape arctic", declaratie respinsa categoric de Washington. Intre timp, pe fondul deteriorarii relatiilor cu Europa dupa pandemia Covid-19 si invazia Rusiei in Ucraina, Beijingul si-a consolidat parteneriatul cu Moscova, manifestand un interes tot mai mare pentru Ruta Maritima Nordica ce traverseaza apele rusesti.

Pe masura ce gheata se topeste, miza creste. Arctica nu mai este doar un desert inghetat, ci scena unei noi confruntari globale, iar China pare hotarata sa sparga prima gheata.