Business Hi-Tech

￢ Un juriu din Los Angeles a decis pe 25 martie 2026 ca Meta (Instagram) si Google (YouTube) au fost "neglijente in proiectarea si operarea" platformelor, obligandu-le sa plateasca 6 milioane de dolari despagubiri unei tinere de 20 de ani ￢ Cu o zi inainte, un juriu din New Mexico a condamnat Meta la 375 de milioane de dolari penalitati civile, constatand ca a incalcat legile de protectie a consumatorilor si a permis exploatarea sexuala a minorilor pe platformele sale ￢ Cele doua verdicte sunt primele din Statele Unite in care un juriu stabileste responsabilitatea directa a companiilor de tehnologie pentru efectele platformelor asupra copiilor - fara a folosi scutul legal al Sectiunii 230 ￢ Meta, Google, Snap si ByteDance (TikTok) se confrunta cu peste 2.400 de procese centralizate in fata unui singur judecator federal din California si alte mii de procese in instante statale ￢ Expertii compara momentul cu cel al industriei tutunului din anii '90, cand companiile au fost obligate sa plateasca miliarde de dolari pentru ca au mintit publicul despre pericolele produselor lor

Doua verdicte pronuntate in 48 de ore in Statele Unite marcheaza un punct de cotitura in batalia juridica dintre familii, procurori generali de stat si gigantii din tehnologie: pentru prima data, jurii americane au stabilit ca Meta si Google sunt direct responsabile pentru efectele platformelor lor asupra sanatatii mintale a copiilor si tinerilor.

"Verdictul trimite un mesaj clar unei intregi industrii: era in care operau fara consecinte s-a terminat", a declarat avocatul Mark Lanier, care a reprezentat reclamanta in procesul de la Los Angeles, potrivit CNN.

Miza depaseste cu mult cele 381 de milioane de dolari acordate in cele doua procese: peste 2.400 de cazuri similare sunt deja centralizate in fata unui singur judecator din California, iar mii de alte procese se desfasoara in instante statale din SUA, potrivit Reuters. Companiile vizate - Meta, Google, Snap (Snapchat) si ByteDance (TikTok) - sustin ca au luat masuri de protectie a minorilor si au anuntat ca vor face apel.

Pe 25 martie, dupa noua zile de deliberari, un juriu din Los Angeles a constatat ca Meta (prin Instagram) si Google (prin YouTube) au fost "neglijente in proiectarea si operarea" platformelor lor si au creat "produse defecte" care au contribuit la depresia si gandurile suicidare ale reclamantei, identificata drept K.G.M. sau "Kaley", o tanara de 20 de ani care a inceput sa foloseasca YouTube la 6 ani si Instagram la 9 ani, potrivit NPR. Juriul a stabilit despagubiri totale de 6 milioane de dolari - 3 milioane compensatorii si 3 milioane punitive -, atribuind 70% din responsabilitate companiei Meta si 30% companiei Google, potrivit NPR si ABC News.

Avocatii reclamantei au prezentat juriului documente interne ale Meta in care CEO-ul Mark Zuckerberg si alti directori discutau despre strategia de atragere a minorilor pe platforme. Unul dintre documente spunea: "Daca vrem sa castigam la adolescenti, trebuie sa-i aducem pe platforma de pe cand sunt pre-adolescenti". Un alt document intern arata ca utilizatorii de 11 ani aveau de patru ori mai multe sanse sa revina pe Instagram decat pe aplicatii concurente, desi platforma cere o varsta minima de 13 ani, potrivit NPR. TikTok si Snapchat au ajuns la intelegeri extrajudiciare cu reclamanta inainte de proces, ai caror termeni nu au fost facuti publici, potrivit NPR si Al Jazeera.

Cum au spart avocatii scutul Sectiunii 230: "modul in care livrezi continutul e altceva decat continutul in sine"

Miza juridica principala a celor doua verdicte nu sunt sumele de bani - relativ modeste in raport cu veniturile companiilor -, ci faptul ca pentru prima data un juriu american a stabilit ca platformele de social media pot fi tratate ca "produse defecte" pentru modul in care sunt proiectate, nu pentru ce posteaza utilizatorii pe ele. Aceasta distinctie sparge un scut juridic considerat pana acum aproape impenetrabil: Sectiunea 230 din Communications Decency Act, o lege federala americana din 1996. Sectiunea 230 spune, in esenta, ca "niciun furnizor sau utilizator al unui serviciu informatic interactiv nu va fi tratat ca editor sau autor" al informatiilor publicate de altii. Timp de aproape trei decenii, companiile de tehnologie au invocat aceasta prevedere pentru a respinge procesele - daca un utilizator publica continut daunator, platforma nu era responsabila, pentru ca nu ea era "editorul", potrivit ABC News.

Avocatii reclamantilor au ocolit acest scut printr-o strategie noua: in loc sa dea vina pe continut, au argumentat ca prejudiciul vine din modul in care platformele sunt construite - din "arhitectura informationala", din functionalitatile proiectate deliberat pentru a crea dependenta. Concret, au vizat defilarea infinita (scroll fara sfarsit, care face imposibila oprirea), notificarile calibrate sa genereze anxietate, redarea automata a videoclipurilor, sistemele de recompensa variabila care functioneaza pe principiul aparatelor de tip slot-machine, filtrele de infrumusetare si absenta unor controale parentale eficiente, potrivit The Conversation.

Judecatoarea Carolyn Kuhl de la Curtea Superioara din California a emis o decizie cruciala in noiembrie 2025, respingand cererea Meta de a inchide procesul inainte de a ajunge in fata juriului. Kuhl a stabilit o distinctie care ar putea redefini dreptul tehnologiei: functionalitatile legate de publicarea continutului pot fi protejate de Sectiunea 230, dar functionalitatile legate de proiectarea produsului - cum sunt cele enumerate mai sus - ar putea sa nu fie. Judecatoarea a instruit juriul ca "modul in care este livrat continutul este o chestiune separata de ceea ce este continutul", potrivit The Conversation.

Aceasta este distinctia pe care o numesc juristii "conduct versus content" - conduita companiei versus continutul tertilor. Ideea centrala: atunci cand o companie ia decizii deliberate de proiectare a unui produs - de exemplu, introduce defilarea infinita sau elimina limitele de timp pentru minori - acelea sunt deciziile companiei, nu ale utilizatorilor care posteaza. Si pentru propriile decizii, compania poate fi trasa la raspundere. "Instantele incearca din ce in ce mai mult sa distinga intre reclamatiile legate de functionalitatea sau conduita platformei si cele care ar impune, de fapt, raspunderea pentru discursul tertilor", a explicat Gregory Dickinson, profesor la Facultatea de Drept a Universitatii Nebraska, citat de Reuters. "Acest proces testeaza daca companiile de social media pot fi trase la raspundere pentru modul in care platformele lor sunt proiectate, nu doar pentru continutul tertilor", a scris Mofe Koya de la University of Cincinnati Law Review, citat de TechPolicy.Press.

"Daca reclamantii castiga, ar slabi serios domeniul de protectie al Sectiunii 230, creand o exceptie pentru reclamatiile bazate pe proiectarea produsului si pe conduita companiei." Clay Calvert, cercetator la American Enterprise Institute, a avertizat ca o victorie a reclamantilor "ar schimba fundamental modul in care platformele de social media livreaza continut minorilor", potrivit TechPolicy.Press.

Pana acum, mai multe instante de fond au ajuns la concluzia ca deciziile de proiectare ale platformelor nu sunt protejate de Sectiunea 230, dar nicio instanta de apel nu s-a pronuntat inca. Apelurile din ambele cazuri sunt aproape sigure, iar ele vor pune pentru prima data aceasta distinctie in fata unor judecatori ale caror decizii vor avea consecinte si in alte instante, potrivit Reuters. In ambele procese, Meta si Google au cerut respingerea actiunilor invocand Sectiunea 230. Judecatorii au refuzat. Google a incercat si o alta strategie de aparare, argumentand ca YouTube nu este o retea sociala, ci "o platforma de streaming construita responsabil" - un argument pe care juriul nu l-a acceptat, potrivit Al Jazeera.

Cu o zi inainte, pe 24 martie, un alt juriu, in Santa Fe, New Mexico, a condamnat Meta la plata a 375 de milioane de dolari in penalitati civile - maximul prevazut de lege, respectiv 5.000 de dolari per incalcare -, constatand ca a incalcat legile statului de protectie a consumatorilor, a indus in eroare utilizatorii cu privire la siguranta platformelor si a permis exploatarea sexuala a copiilor pe Facebook, Instagram si WhatsApp, potrivit CNBC si NBC News.

New Mexico este primul stat din SUA care obtine un verdict favorabil intr-un proces impotriva unei companii majore de tehnologie pentru prejudicii aduse copiilor, potrivit Departamentului de Justitie din New Mexico. Procesul a fost initiat de procurorul general al statului, Raul Torrez, care a dat in judecata Meta in 2023, dupa o operatiune sub acoperire in care un profil fals al unei fete de 13 ani "a fost pur si simplu inundat cu imagini si solicitari din partea abuzatorilor de copii", potrivit CNBC.

Mark Zuckerberg a depus marturie in timpul procesului, declarand ca este "foarte dificil" sa impui restrictiile de varsta pe Instagram, potrivit TechCrunch. O a doua faza a procesului, fara juriu, va incepe pe 4 mai, cand un judecator va decide daca Meta a creat o "problema publica" si daca trebuie sa finanteze programe publice menite sa remedieze daunele, potrivit CNBC.

Meta a transmis intr-un comunicat: "Respectam verdictul, dar nu suntem de acord si vom face apel", potrivit NBC News. Cele doua verdicte au fost comparate pe scara larga cu procesele din anii 1990 impotriva industriei tutunului, cand companiile producatoare de tigari au fost obligate sa plateasca miliarde de dolari dupa ce s-a dovedit ca stiau despre efectele nocive ale nicotinei si au mintit publicul.

"Acesta este "momentul Big Tobacco" al retelelor sociale - prejudiciul pe care aceste companii il cauzeaza in mod intentionat copiilor a fost dovedit intr-o instanta de judecata", a declarat Sarah Gardner, directoarea organizatiei Heat Initiative, potrivit CNN. Alvaro Bedoya, fost comisar al FTC (Comisia Federala pentru Comert, echivalentul american al agentiei de protectie a consumatorilor), a scris ca "un juriu de oameni obisnuiti a reusit sa faca ceea ce nici Congresul, nici legislativele statale nu au reusit: sa traga la raspundere Meta si Google pentru faptul ca fac tinerii dependenti de produsele lor", potrivit CNN.

Un lector de la Universitatea Harvard a caracterizat verdictele drept "un eveniment-reper major" care "reprezinta o schimbare importanta in modul in care americanii percep Big Tech", potrivit CNBC. Anna Lembke, profesor de psihiatrie la Stanford si martor expert al reclamantilor, a depus marturie ca "defilarea compulsiva a continutului si jocurile activeaza aceleasi circuite de recompensa ca drogurile, prin intermediul dopaminei", iar "stimularea repetata desensibilizeaza aceste cai neuronale si slabeste cortexul prefrontal, care guverneaza planificarea si autocontrolul", potrivit Fortune.

Apelurile urmeaza aproape sigur, iar expertii juridici spun ca ar putea ajunge pana la Curtea Suprema a SUA, potrivit Reuters. Curtea Suprema a manifestat deja deschidere pentru a examina domeniul de aplicare al Sectiunii 230: in 2023, a analizat un caz legat de YouTube (Gonzalez v. Google), dar a evitat in cele din urma sa se pronunte. In 2024, a refuzat sa audieze un caz privind protectia minorilor pe Snapchat, dar doi judecatori conservatori - Clarence Thomas si Neil Gorsuch - au protestat, scriind ca "platformele de social media au folosit din ce in ce mai mult Sectiunea 230 ca un bilet gratuit de iesire din inchisoare", potrivit Reuters.

Dincolo de retelele sociale, o eventuala decizie de apel ar putea afecta si alte platforme online care gazduiesc continut utilizat de copii: peste 130 de procese sunt deja in curs in instante federale impotriva Roblox Corporation, acuzata ca nu a protejat utilizatorii de exploatarea sexuala, potrivit Reuters. "Cred ca internetul este cel judecat, nu retelele sociale. Daca teoriile juridice functioneaza, vor fi aplicate si in alte domenii", a declarat Eric Goldman, co-director al High Tech Law Institute de la Universitatea Santa Clara, citat de Reuters.

Verdictele americane vin intr-un context global in care reglementarea retelelor sociale pentru minori se accelereaza. Uniunea Europeana a adoptat in 2024 Digital Services Act (DSA, Legea serviciilor digitale), care - spre deosebire de Sectiunea 230 americana - impune platformelor obligatia de a lua masuri active pentru protectia minorilor, sub sanctiunea unor amenzi de pana la 6% din cifra de afaceri globala. In decembrie 2025, Comisia Europeana a aplicat prima amenda majora sub DSA: 120 de milioane de euro pentru platforma X (fostul Twitter), potrivit Comisiei Europene.

Australia a devenit in decembrie 2025 prima tara care a interzis accesul la retelele sociale pentru copiii sub 16 ani, o lege care vizeaza YouTube, Instagram, TikTok, Facebook, Snapchat, Reddit si Twitch, sub amenintarea unor amenzi de pana la 49,5 milioane de dolari australieni (circa 30 de milioane de euro) pentru platformele care nu respecta interdictia, potrivit eSafety Commissioner.

In Franta este in dezbatere interzicerea accesului la retele sociale pentru minorii sub 15 ani, potrivit presei franceze.

In Statele Unite, cele mai mari redactii au tratat verdictele ca pe un punct de cotitura. Reuters a scris ca deciziile "pregatesc o lupta care ar putea remodela modul in care legea americana protejeaza companiile de tehnologie de procese".

CNBC a descris evenimentul drept "un reper major" si a notat "orbirea Meta fata de sentimentul publicului", citand un analist care a spus ca "miliardele de utilizatori zilnici nu echivaleaza cu satisfactia reala - parintii detesta efectele dependentei de ecran asupra copiilor, votantii resping rolul platformei in polarizare, iar utilizatorii nu pot rezista designului adictiv chiar si cand nu le place experienta".

CNN a publicat mai multe materiale dedicate - unul cu titlul "1 down, 1000s to go" (unul gata, mai sunt mii) - in care a notat ca "insasi proiectarea aplicatiilor de social media - si a internetului in sine - ar putea fi acum pusa sub semnul intrebarii". Un alt material CNN l-a citat avocatul Joseph VanZandt: "Verdictul de astazi este un referendum - de la un juriu, pentru o intreaga industrie - ca responsabilitatea a sosit".

Bloomberg a avertizat ca "Meta si Google risca un efect de tip Big Tobacco dupa procesul de dependenta". Fortune a mers mai departe, scriind ca "o instanta tocmai a decis ca dependenta de tehnologie este reala - si periculoasa" si ca verdictul "pune greutate juridica pe un termen pe care Big Tech a incercat ani de zile sa-l respinga: dependenta de tehnologie".

Intr-un editorial separat, Fortune a caracterizat cele doua infrangeri consecutive ale Meta drept "un reality check devastator pentru o aroganta deliranta". Washington Post, NPR, NBC News, PBS si ABC News au calificat toate verdictul drept "istoric". Avocatul principal al reclamantei, Mark Lanier, a spus, potrivit NBC News, ca acesta a fost "cel mai dificil proces din cei 42 de ani de cariera", adaugand ca juratii au deliberat aproape 44 de ore. Un membru al juriului a declarat, anonim, ca "am vrut ca ei sa simta" si "sa realizeze ca acest lucru este inacceptabil", potrivit NPR. Avocatii reclamantilor au comparat companiile de social media cu "un leu care vaneaza cele mai vulnerabile gazele din turma" - vizand utilizatorii cei mai slabi, nu pe cei mai rezistenti, potrivit Irish Times.

TechCrunch a observat, inca de marti seara, dupa verdictul din New Mexico: "New Mexico tocmai i-a oferit companiei Meta prima infrangere in instanta pe siguranta copiilor, iar restul tarii priveste".

Presa europeana a preluat subiectul la aceeasi intensitate. The Irish Times din Dublin a intrebat direct in titlu: "Este acesta "momentul Big Tobacco" al retelelor sociale?" si a scris ca verdictul "este considerat de unii observatori juridici ca fiind similar cu cel obtinut impotriva industriei tutunului in 1998, care a dus la costuri de miliarde si la schimbari uriase". In Belgia, La DH/Les Sports+ a descris deciziile drept "o lovitura de trasnet pentru retelele sociale".