Burse

2025 a fost anul in care investitorii au descoperit ca "Magnificent Seven" nu mai este un concept rezervat exclusiv actiunilor din tehnologie. In timp ce Alphabet, Apple, Microsoft, Nvidia sau Meta au continuat sa domine titlurile financiare, adevaratii castigatori ai anului s-au regasit in alta parte a pietelor: in marfuri, scrie presa externa.

Aurul, argintul, platina si cafeaua au format, in mod neasteptat pentru multi investitori orientati traditional spre actiuni, un nou "club al magnificilor", cu randamente care au rivalizat sau chiar au depasit performantele marilor giganti tech, noteaza Bloomberg.

Diferenta esentiala fata de anii anteriori a fost contextul. 2025 a fost marcat de o crestere vizibila a volatilitatii, de introducerea si ajustarea unor tarife comerciale, de repozitionari rapide ale fluxurilor de capital si de o revenire a unor active considerate anterior "ramase in urma".

Toate aceste elemente au creat un teren fertil pentru o revenire in forta a clasei activelor reale, intr-un moment in care evaluarile actiunilor mari erau deja ridicate, iar riscurile geopolitice si inflationiste nu disparusera din peisaj.

Aurul a fost nucleul acestui nou club. Metalul galben a continuat sa marcheze maxime istorice succesive in 2025, consolidandu-si rolul de activ de refugiu si de instrument de protectie impotriva inflatiei si instabilitatii macroeconomic:+62%.

Pe fondul tensiunilor comerciale si al incertitudinilor legate de politicile fiscale si monetare, investitorii institutionali si bancile centrale au mentinut cererea ridicata, iar aurul a devenit ancora unui raliu mai larg in zona metalelor pretioase.

Ca de multe ori in istorie, aurul nu a fost singur. Argintul, o piata mai mica si mai volatila, a urmat miscarea cu intarziere, dar cu amplitudine mult mai mare: 155%.

In 2025, argintul a depasit pragul de 79 de dolari pe uncie. Pe langa efectul clasic de "urmarire" a aurului, piata argintului a fost influentata si de temerile legate de tarife, care au declansat o cursa pentru livrarea fizica a metalului, similara cu cea observata anterior pe piata cuprului. Aceasta combinatie de factori a amplificat miscarile de pret si a adus argintul in centrul atentiei investitorilor.

Platina si paladiul au completat tabloul metalelor pretioase, intr-o miscare mai putin spectaculoasa mediatic, dar solida din punct de vedere fundamental. Spre deosebire de aur, aceste metale au un caracter industrial pronuntat, fiind utilizate in catalizatori auto si in alte aplicatii industriale. In 2025, deficitele de oferta au devenit tot mai vizibile, iar preturile au reactionat cu intarziere la raliul aurului, confirmand inca o data tiparul clasic al pietelor de marfuri: liderul da directia, iar ceilalti il urmeaza, de regula mai violent.

Surpriza anului a venit insa din zona soft commodities, unde cafeaua s-a remarcat printr-o performanta puternica. Problemele climatice, dezechilibrele dintre cerere si oferta si costurile mai ridicate de productie au contribuit la o crestere accentuata a preturilor. Intr-un an dominat de discutii despre inteligenta artificiala si marje de profit record in tehnologie, cafeaua a devenit un exemplu clar ca riscurile reale, fizice, pot genera randamente comparabile cu cele ale celor mai populare actiuni.

Contrastul cu "clubul clasic" al Magnificilor Sapte din tehnologie este relevant. Desi multe dintre aceste actiuni au ramas pe plus in 2025, performantele lor au fost mai inegale, iar volatilitatea a crescut. Tarifele comerciale, schimbarile de reglementare si rotatia sectoriala au redus din aura de invincibilitate a marilor giganti tech. In paralel, marfurile au beneficiat de un context macro care le-a favorizat: inflatie persistenta, incertitudine geopolitica si nevoia de diversificare reala in portofolii.

Episodul cuprului a ilustrat perfect fragilitatea echilibrelor din pietele de marfuri in 2025. Introducerea tarifelor a dus la miscari haotice de stocare si transport al metalului catre SUA inainte de datele-limita, ceea ce a generat discrepante majore intre preturile de pe bursele americane si cele de la Londra. A fost un exemplu clar despre cum deciziile politice pot crea volatilitate extrema si oportunitati, dar si riscuri semnificative pentru investitori.

Pe piata energiei, situatia a fost mai nuantata. Oferta de petrol a crescut constant in ultimii ani, in special datorita productiei din SUA, iar estimarile indica un potential surplus de cateva milioane de barili pe zi in 2026. Cu toate acestea, cererea globala a ramas suficient de robusta pentru a preveni o prabusire a preturilor in 2025. Rezultatul a fost un an relativ slab pentru petrol, dar unul care sugereaza apropierea unui punct de inflexiune in dinamica ofertei.