Opinii

In ultima vreme, au devenit tot mai frecvente discutiile aprinse despre salariile pe care le cer tinerii la inceput de drum. Multi angajatori si membri ai celorlalte generatii considera nerealist faptul ca un tanar aflat la primul loc de munca isi doreste un salariu de 5.000-6.000 de lei net. "Pai eu pe vremea mea am inceput cu salariul minim." spun multi. Insa care e realitatea economica de astazi si care sunt costurile reale ale traiului in Romania anului 2025?

Potrivit datelor oficiale frunizate de Fundatia Friedrich Ebert Romania si Syndex Romania, cosul minim de consum pentru o persoana adulta singura este de 4.322 de lei pe luna. Aceasta valoare a fost recalculata in baza indicilor de preturi comunicati de Institutul National de Statistica pentru luna septembrie 2025, raportat la septembrie 2024. In septembrie anul trecut, cosul minim fusese calculat la 3.972 lei pe luna. Asadar, salariile de 5-6.000 de lei pe care generatia Z le cere nu sunt o dorinta subiectiva, ci o evaluare oficiala a costurilor minime necesare pentru un trai decent.

Conceptul de "cos minim de consum pentru un trai decent" presupune acoperirea unui set de nevoi esentiale: locuinta, hrana, imbracaminte, igiena, educatie, sanatate, transport, comunicatii, recreere, dar si cheltuieli neprevazute precum probleme medicale sau evenimente familiale. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre lux, ci despre normalitate - despre posibilitatea de a trai fara stresul permanent al supravietuirii.

Prin contrast, salariul minim net in Romania anului 2025 este de doar 2.575 de lei (4.050 de lei brut). Asadar, un angajat platit cu salariul minim castiga cu aproape 40% mai putin decat costul minim al traiului decent. Datele arata ca din 2020 pana in 2025, valoarea cosului minim de consum a crescut cu 56%, in timp ce salariul minim nu a tinut pasul. Rezultatul? Un decalaj tot mai mare intre veniturile reale si costurile vietii. Si desigur dorinta tinerilor (si nu numai) de a fi platiti corect intr-o piata care doare se preface ca nu ii aude.

In aceste conditii, intrebarea fireasca este: de ce se asteapta mereu ca angajatul sa "stranga cureaua"? De ce este criticat pentru ca cere o remuneratie care sa-i permita sa traiasca, nu doar sa supravietuiasca, in timp ce responsabilitatea ajustarii nu cade si asupra angajatorilor? A cere un salariu care acopera nevoile de baza nu este o pretentie exagerata, ci un act de normalitate intr-o economie care ar trebui sa fie echitabila.

Mai mult, din perspectiva performantei si motivatiei la locul de munca, problema devine evidenta: daca un salariu nu acopera nici nevoile de baza, nu mai vorbim despre motivatie si performanta, ci despre supravietuire. Iar din supravietuire nu se naste performanta, loialitate sau implicare. Este nerealist sa cerem productivitate si eficienta de la angajati care traiesc constant sub presiunea financiara.

Interesant este ca, inca din anul 2000, legea prevede ca "cosul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata" (OUG nr. 217/2000). Cu toate acestea, prevederea nu a fost aplicata nici pana astazi, pentru ca Institutul National de Statistica nu a stabilit in mod regulat valoarea acestui cos, desi ar fi trebuit.

Prin urmare, discutia despre tinerii care cer salarii de 5.000-6.000 de lei nu este una despre aroganta sau lipsa de modestie, ci despre adecvarea intre venituri si costurile reale ale vietii. Atunci cand un trai decent costa peste 4.000 de lei, cerinta unui salariu putin peste acest prag este justificata si necesara.

Poate ca, daca punem alaturi cele doua sume - 5.000 de lei, cat isi doresc tinerii ca salariu, si 4.322 de lei, valoarea cosului minim de consum - angajatorii vor intelege ca aceasta cerinta nu este deloc exagerata.

Oana-Maria Ionita este social media manager, Ziarul Financiar, BUSINESS Magazin, Dupa Afaceri PREMIUM