Eveniment

Industria fondurilor mutuale din Romania a trecut recent un prag simbolic: peste 1 milion de investitori au plasat bani in aceste instrumente de economisire si investitie. Din acest total, cea mai mare parte este concentrata in fondurile deschise de investitii, respectiv 977.000 de investitori la august, cel mai probabil peste 1 milion in septembrie, comercializate prin retelele bancare, ceea ce arata clar cine are forta de distributie.

Cei mai mari jucatori sunt BRD AM (7,9 mld. lei), BT Asset Management (6,7 mld. lei sub administrare), Raiffeisen AM (6,2 mld. lei), Erste AM (5,5 mld. lei), arata datele Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF). Ei au aproximativ 85% din piata.

Fondurile mutuale sunt vehicule de investitii prin care banii clientilor sunt stransi la un loc si investiti de administratori profesionisti in diverse active: actiuni listate la Bursa de Valori Bucuresti sau pe alte burse, obligatiuni corporative, titluri de stat romanesti ori instrumente de piata monetara. In functie de profilul de risc, exista fonduri de actiuni, mai volatile dar cu potential de randament mai ridicat, si fonduri de obligatiuni sau mixte, preferate de investitorii care cauta stabilitate.

In Romania, distributia acestor produse se face preponderent prin canalele bancare. Practic, clientul care intra intr-o sucursala a unei banci mari poate achizitiona unitati de fond alaturi de alte produse financiare - carduri, depozite, credite, chiar si cu 10-15 lei.

Puterea de distributie a bancilor a fost motorul care a dus industria peste pragul de 1 milion de investitori, dar chiar si asa, raportat la populatia bancarizata, numarul ramane modest, semn ca exista loc considerabil de crestere, spun bancherii prezenti la un eveniment organziat joi la AAF.

Sergiu Manea, CEO BCR, subliniaza dimensiunea sociala a acestui fenomen: "Cu totii avem relevanta daca reusim sa contribuim la crearea de prosperitate, si nu in sens de indice de tara, ci individuala a oamenilor in context de sustenabilitate si accesibilitate si a riscurilor. Pentru mine este esential sa stiu ca orice lucru pe care il facem este despre cum ajutam oamenii sa aiba o viata buna, iar in perioada asta de crestere a numarului de investitori cum ii ajutam pe cei 1 milion de investitori in fonduri de acum sa fie increzatori si cum schimbam viata pentru cei care urmeaza sa devina investitori", spune el.

Pentru Omer Tetik, CEO Banca Transilvania, problema este ca succesul a venit mai ales prin canalele bancare traditionale, iar piata are nevoie de diversificare si de noi voci in jurul mesei:

"Mare parte din ponderea din cresterea de vanzare de fonduri vine prin retea bancara. Trebuie atacata si din alta parte. Asumam un joc din terenul nostru. Este un eveniment unde suntem noi intre noi. Urmeaza la ZF, la BVB, la alte publicatii. As vrea sa vad si alte fete noi. Sa aducem toti stakeholderii, nu doar sa discutam intre noi ce stim si facem deja", afirma acesta.

Mihail Ion, reprezentant Raiffeisen, atrage atentia ca simpla existenta a unui produs bun nu este suficienta; cheia este sa fie explicat pe intelesul clientului final: "O sa avem succes mai mare atunci cand noi, cei care reprezentam administrarea de fonduri, gandim mai mult in termeni de solutie pentru clienti. Fiind oameni tehnici am luat in considerare criterii de randament, portofoliu. Este important sa constientizam ca misiunea noastra s-a incheiat cand am sustinut si forta de distributie sa explice pe intelesul clientilor cum produsul respectiv satisface nevoia", spune acesta.

Claudiu Cercel, BRD, priveste inainte cu optimism:"Daca am scapat acum de gravitatia primului milion si vom continua sa facem cu perseverenta ce am facut pana acum, cred ca vom fi mandri de ce am facut, pentru ca vom contribui pentru un popor mai chivernisit", afirma el.

Dincolo de cifrele simbolice, piata fondurilor mutuale romaneasca este una puternic concentrata: retelele bancare mari au pozitia dominanta, iar investitorii persoane fizice aleg preponderent fondurile recomandate direct de banci. Totusi, succesul de acum obliga industria la un pas urmator - diversificarea distributiei, educatia financiara si explicarea avantajelor si riscurilor catre o baza mai larga de clienti.

Popularitatea fondurilor mutuale vine si pe fondul dobanzilor real negative din ultimii ani si al dorintei de randamente mai bune decat depozitele. In acelasi timp, investitorii au acces indirect, prin fonduri, la Bursa de Valori Bucuresti, la titluri de stat sau chiar la piete externe, ceea ce ar fi dificil de gestionat individual. In ultimii ani insa a mai aparut o provocare: Fidelis.

Pana la urma, pragul de 1 milion de investitori marcheaza un punct de cotitura. Urmatoarea provocare va fi daca bancile si administratorii de fonduri reusesc sa transforme aceasta masa intr-o cultura financiara acolo unde investitiile nu sunt doar un produs bancar de raft, ci o solutie de "chivernisire" - apropo de termenul folosit de Theodor Paleologu in deschiderea evenimentului- pe termen lung.