Opinii

Saptamana trecuta, pe langa strangerea de mana a presedintelui Nicusor Dan cu Donald Trump la Washington, intra sau nu FCSB in play off, un alt subiect care a facut Breaking News a fost cel legat de cresterea datoriei publice la peste 60% din PIB, un nivel considerat de alarma.

Conform datelor prezentate cu intarziere de Ministerul Finantelor, la finalul lunii noiembrie 2025 datoria publica a Romaniei a ajuns la 1.121,4 miliarde de lei, reprezentand 60,2% dintr-un PIB de 1.862,2 miliarde de lei, neactualizat.

Avand in vedere ca si in luna decembrie am acumulat deficit bugetar, cand vor veni datele pe tot anul 2025 nivelul datoriei publice va fi mai mare.

Din aceasta datorie, 516 miliarde de lei este datorie in lei si 512 miliarde de lei este datorie in euro - 490 de miliarde de lei si dolari - 112 miliarde de lei.

Conform executiei bugetare pe 2025, dobanzile platite anul trecut in contul datoriei publice au fost de 50,4 miliarde de lei, reprezentand 2,6% din PIB, la un PIB de 1.909 miliarde de lei.

La un nivel de peste 60% din PIB al datoriei publice ar fi trebuit sa intre in actiune un plan de corectie, de gestionare si chiar reducere a datoriei publice, conform legii, dar din pacate nu exista asa ceva.

Saptamana trecuta, in conferinta de prezentare a raportului privind inflatia, care in continuare este mare, Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a comentat pe seama cresterii datoriei publice la un nivel de peste 60% din PIB, sustinand ca trebuie sa existe corectii pentru ca Romania este expusa la imprumuturi externe pentru finantarea acestei datorii si nu prea este bine sa umbli asa de des prin afara dupa imprumuturi.

Problema este ca piata interna nu poate acoperi in integralitate necesarul de finantare al Ministerului de Finante, adica finantarea deficitului bugetar anual curent plus refinantarea datoriilor care ajung la scadenta si care trebuie rostogolite pentru ca nu sunt suficienti bani pentru a le plati. Spre exemplu, in acest an Ministerul de Finante are un necesar de finantare de 260-275 de miliarde de lei, ceea ce este destul de mult.

Problema este ca aceasta datorie publica, care se regaseste cu dobanzile aferente in bugetul anual al Romaniei, creste intr-un ritm accelerat, numai anul trecut datoria avand o crestere de nu mai putin de 5,4% din PIB pana in noiembrie, plus ce va veni si din decembrie.

Iar dobanzile care trebuie platite anual pentru datoria de pana acum plus datoriile care vor veni, pentru ca avem deficit bugetar in fiecare an, cresc exponential.

Daca anul trecut am ajuns sa platim dobanzi de 2,6% din PIB, in viitor vom plati 3-4% din PIB anual numai dobanzi.

Bugetul nu-si poate permite sa plateasca la nesfarsit aceasta crestere (atat a cheltuielilor cu dobanzile cat si cresterea nominala) luna de luna, a datorie publice.

Pietele financiare nu ne vor imprumuta la nesfarsit, chiar daca platim cele mai mari dobanzi din zona. La un moment dat se va scurtcircuita si acest lucru.

Problema este ca in acest moment cresterea datoriei publice, cresterea cheltuielilor cu dobanzile nu pot fi oprite.

Economia, adica PIB-ul, are o incetinire vizibila de crestere, cheltuielile bugetare sunt extrem de rigide si niciun partid din coalitie nu ar accepta reducerea salariilor si a pensiilor, de cheltuielile cu bunuri si servicii nu prea poti sa te atingi ca acolo sunt banii partidelor si a sistemului, iar daca tai din investitii nu mai ai nici bruma de crestere economica care este acum.

Daca cresti taxele si impozitele, aceste lucru afecteaza consumul, investitiile, pleaca banii din tara, iar economia intra in recesiune, asa cum s-a intamplat in ultimele doua trimestre de anul trecut.

Partidele care alcatuiesc coalitia de guvernare - PSD, PNL, UDMR, USR - se isi petrec timpul incercand sa-l faca pe premierul Ilie Bolojan inamicul public numarul unu si autorul singular al recesiunii in care am intrat, asta in timp ce isi dau reciproc la picioare sperand sa se detaseze de criza economica care se vinde publicului.

Nu stiu daca cineva isi mai aminteste ca la finalul annului 2024 guvernul Ciolacu, format din PNL si PSD, a negociat cu Comisia Europeana Planul Bugetar-Structural pe termen mediu, care ar fi trebuit sa fie planul de ajustare a deficitului bugetar al Romaniei si readucerea lui la un nivel de 3% din PIB in 2030-2031.

Deja Romania a deraiat chiar din primul an al Planului - 2025 -, inregistrand o crestere economica extrem de redusa de numai 0,6% din PIB, fata de 2,5% cat era in plan, iar datoria publica deja a trecut de 60% din PIB in 2025, cand ar fi trebuit ca acest lucru sa se intample abia in 2027.

Oricine ar veni la Palatul Victoria, alt premier, alta coalitie, alte partide, se vor trezi cu aceleasi cifre pe masa.

Datoria publica a Romaniei incepe sa constituie o mare problema, pentru ca ea creste odata cu deficitele bugetare, la care se adauga dobanzile mari care sunt platite. Si nimeni nu accepta sa imprumute Romania la dobanzi mai mici decat Polonia sau chiar Ungaria, pentru ca riscul asociat Romaniei este mult mai mare, cel putin asa percep analistii externi si agentiile de rating.

Datoria publica si nivelul anual al dobanzilor care trebuie platite reprezinta o mare problema si pentru ca se interpune cu necesitatea reducerii deficitului bugetar.

Ca Romania sa ajunga la un deficit bugetar de 3% din PIB la nivelul anului 2030, adica in cinci ani, ar trebui sa aiba surplus primar, adica cheltuielile sa fie egale cu veniturile, daca nu chiar mai mici, ceea ce pare acum imposibil.

Anul trecut, cu toata inghetarea de pensii si salarii si majorarea TVA si a accizelor, bugetul a avut un deficit primar de 5% din PIB. Diferenta pana la 7,65%, cat a fost deficitul bugetar total, o reprezinta cheltuielile cu dobanzile, care au fost de 2,6% din PIB, un nivel extrem de ridicat.

Cum poate sa obtina Guvernul, indiferent de numele lui, un surplus bugetar primar in conditiile in care bugetul este extrem de rigid, nimeni nu vrea sa taie cheltuielile, nimeni nu vrea sa faca reduceri de personal, niciun partid nu vrea sa schimbe ceva, iar la nivel de venituri, daca mai cresti taxele si impozitele, economia nu se duce in recesiune, ci intr-o scadere economica peste noapte.

Nicolaie Chidestiuc, unul dintre cei mai cunoscuti economisti romani, mai ales ca lucreaza la Londra pentru JP Morgan, cea mai mare banca americana, ne-a reprosat noua, Ziarului Financiar, ca scriem prea putin despre problema datoriei publice a Romaniei intr-o evolutie a ei in urmatorii ani, cand Romania are toate sansele sa intre intr-o criza daca nu face ceva acum.

Ca sa ajungi la surplus primar de 3%-4%-5% din PIB - din care sa scazi cheltuielile cu dobanzile de 2%-3%-4% din PIB si sa ajungi la un deficit bugetar total de 3% din PIB - trebuie sa ai o evolutie spectaculoasa a veniturilor sau o reducere la fel de spectaculoasa a cheltuielilor, ceea ce pare imposibil acum. Ori sa gasesti venituri suplimentare extrabugetare - cum ar fi veniturile din gazele din Marea Neagra, vanzarea unor active de stat (actiuni la companiile de stat, proprietati) - ca sa poti sa reduci din soldul datoriei, ca sa nu mai creasca atat de rapid.

Oricum, strangerea bugetului de acum, respectiv incercarea de a reduce deficitul bugetar de la 7,65% din PIB in 2025 la 6,2% din PIB in acest an, si tot asa pana ajunge la un deficit bugetar de 3% din PIB peste cinci ani, este un efort considerabil, care afecteaza nu numai bugetul, ci si economia si nu in ultimul rand echilibrul politic si social.

Indiferent de cine va fi la Palatul Victoria, tare mi-e teama ca se va izbi de problema datoriei pulice si nu prea va avea de ales, pentru ca nu vor mai fi solutii si variante pe masa decat ajustari mari si dureroase.

Ilie Bolojan este un premier de sacrificiu, de austeritate, dar tare mi-e teama ca si urmatorii premieri vor fi la fel si nu se vor inghesui prea multi sa vina la Palatul Victoria.