Business international

Previziunile economice ale Comisiei Europene din toamna acestui an arata ca economiile europene rezista in pofida mediului dificil. Cresterea economica a depasit asteptarile in primele noua luni ale anului, performanta datorandu-se initial unei cresteri puternice a exporturilor inaintea majorarilor anticipate de tarife, insa investitiile in echipamente si active intangibile au fost de asemenea peste asteptari.

Continuarea cresterii in T3 este o dovada a rezilientei economiei europene si a capacitatii sale de a trece peste socuri fara precedent, se arata in raportul Comisiei Europene.

In Europa de Est, Polonia continua sa defileze. Dupa o crestere estimata de 3,2% in 2025, cea mai mare economie din regiune este asteptata sa avanseze cu 3,5% in 2026. Totusi, raportul datorie/PIB este anticipat sa creasca de la 55,1% in 2024 la 69,2% din PIB in 2027.

Bulgaria va intra in zona euro cu o crestere solida de 3,0%, desi cresterea PIB-ului real este de asteptat sa incetineasca treptat in urmatorii ani in cea mai mare parte din cauza unor factori interni.

O alta economie din regiune asteptata sa afiseze in continuare o crestere solida este cea a Croatiei. Dupa un avans de 3,8% in 2024, cresterea PIB-ului croat va ramane solida, anticipeaza Comisia Europeana, gratie consumului robust al gospodariilor sustinut de venituri disponibile in crestere. Totusi, ritmul de crestere va incetini treptat, de la 3,2% in 2025 la 2,9% in 2026 si 2,5% in 2027.

In ceea ce priveste Romania, cresterea PIB-ului real este preconizata sa ramana la un nivel redus, de 0,7% in 2025 si 1,1% in 2026, in conditiile in care consolidarea fiscala necesara franeaza consumul privat si public, afectat la randul sau in continuare de o crestere puternica a inflatiei.

Comisia Europeana preconizeaza ca PIB-ul real va creste cu 1,4% in UE in 2025 si 2026, rata de crestere urmand sa atinga 1,5% in 2027. Comisia se asteapta ca zona euro sa reflecte in linii mari aceasta tendinta, PIB-ul real urmand sa avanseze cu 1,3% in 2025, 1,2% in 2026 si 1,4% in 2027.

Dupa doi ani de declin, cea mai mare economie europeana, cea a Germaniei, este de asteptat sa stagneze in 2025, revenindu-si cu un avans de 1,2% al PIB-ului in 2026 si 2027, o veste buna pentru economiile est-europene dependente de ea. Efectele pozitive ale unei majorari a cheltuielilor vor fi partial anulate de impactul negativ al tensiunilor comerciale, asteptate sa afecteze exporturile.

Spania ramane vedeta Europei de vest, cresterea PIB-ului real al tarii fiind asteptata sa ramana solida in 2025, la 2,9%, urmand sa se modereze treptat mai apoi. Motorul activitatii economice va fi cererea interna, anticipeaza Comisia, sustinuta de o performanta in continuare solida a pietei muncii.

Cand vine vorba de riscuri, nesiguranta ridicata legata de politicile comerciale este asteptata sa apese in continuare asupra activitatii economice, in timp ce impactul economic al tarifelor actuale si restrictiilor non-tarifare si perturbarile la nivelul lanturilor de aprovizionare provocate de acestea ar putea depasi asteptarile.

Intre timp, tensiunile geopolitice raman ridicate, dupa cum o arata razboiul de agresiune al Rusiei impotriva Ucrainei, cu impact in special asupra performantei economice a tarilor vecine.

Aprecierea recenta a monedei unice europene ar putea eroda competitivitatea externa mai puternic decat se anticipeaza in prezent. Frecventa in crestere a dezastrelor avand legatura cu climatul ar putea submina rezilienta si cresterea.

Pe de alta parte, progresul solid legat de reforme si agenda competitivitatii, cheltuielile sporite pe aparare concentrate pe productia UE si noi acorduri comerciale cu tari terte ar putea da un impuls peste asteptari activitatii economic. Intre timp, riscurile la adresa perspectivelor legate de inflatie sunt echilibrate.