Eveniment

￢ Omer Tetik, CEO, Banca Transilvania: "Sunt pozitiv in privinta Romaniei, cu toate provocarile pe care le avem. Romania ofera stabilitate si randamente atractive pentru pietele emergente" ￢ Charlotte Ruhe, BERD: "Romania a facut pasi importanti in ultimele sase luni dupa o perioada de risc ridicat." ￢ Markus Marterbauer, ministrul de finante al Austriei: "In vremuri de turbulente geopolitice, raspunsul adecvat la multe dintre problemele Europei este sa construim pe baza fortei Europei" ￢ Martin Kocher, guvernatorul Bancii Centrale a Austriei: "Este acum mai clar ca niciodata: tarile europene trebuie, in primul rand, sa actioneze impreuna, in al doilea rand sa reduca dependentele existente si, in al treilea rand, sa valorifice atat potentialul pietei unice, cat si pe cel comercial."

Omer Tetik, CEO al Bancii Transilvania, a deschis interventiile din primul panel al unuia dintre cele mai importante evenimente financiar din Europa Centrala si de Est, desfasurat la Viena, subliniind ca Romania este intr-o pozitie buna in regiune, in pofida provocarilor globale, iar sistemul bancar se afla "in cea mai buna forma din istorie".

"Comparativ cu restul Europei Centrale si de Est, in Romania simtim mult mai putin expansiunea chineza. Avem si cifre care sustin acest lucru", a spus Omer Tetik, aratand ca trei dintre cele mai bine vandute zece modele de masini sunt produse integral in Romania.

"Nu cred ca prin tarife sau reglementari putem opri expansiunea Chinei. Putem doar sa facem lucrurile mai bine", a adaugat el.

Afirmatiile au fost facute in cadrul evenimentului "The Central & Eastern European Forum - Where CEE Markets Thrive", organizat la Viena in 13-14 ianuarie 2026, cu un numar record de circa 2.400 de participanti, potrivit organizatorilor, printre care Financial Times. Ziarul Financiar este prezent la eveniment, alaturi de unii dintre cei mai importanti investitori si jucatori globali, inclusiv reprezentanti ai JP Morgan si Goldman Sachs.

Pentru prima data, un reprezentant al Bancii Transilvania - cea mai mare banca din Romania dupa active, cea mai tranzactionata actiune de la Bursa de Valori Bucuresti si cea mai mare banca din Europa de Sud-Est dupa active - a fost speaker la acest eveniment.

Banca are o capitalizare bursiera de circa 36 mld. lei (aproximativ 7,2 mld. euro), iar actiunile se tranzactioneaza la maxime istorice, dupa o apreciere de aproximativ 40% in ultimul an, fara a lua in calcul dividendele si actiunile gratuite, care duc randamentul total spre 60%. Fondurile de pensii detin circa 30% din actionariat, ceea ce inseamna ca aproximativ 8,4 milioane de romani sunt investitori indirecti in cea mai mare banca locala.

"Sunt pozitiv in privinta Romaniei, cu toate provocarile pe care le avem. Romania ofera stabilitate si randamente atractive pentru pietele emergente", a afirmat Tetik. El a subliniat rolul bancilor centrale independente si al politicilor monetare in regiune, precum si potentialul Romaniei de a deveni exportator net de energie in urmatorii ani.

In ceea ce priveste creditarea, CEO-ul Bancii Transilvania a aratat ca, exceptand perioada 2009-2010, cresterea creditarii a insotit constant cresterea economica.

"Prin BERD, BEI, IFC si alte institutii financiare internationale, am fost principalul finantator al IMM-urilor", a spus el, explicand ca suprapunerea dintre creditarea retail si cea a micilor afaceri este o realitate locala.

"Sectorul bancar din Romania este in cea mai buna forma - din punct de vedere al capitalizarii, al riscului, al lichiditatii si al increderii. Bancile au apetit, dar sunt provocate de cerinte de capital mai ridicate si de competitia venita inclusiv din afara Uniunii Europene."

Panelul a fost moderat de Mercedes Ruehl, jurnalist Financial Times, si i-a reunit pe Piotr Bielski, director de analiza economica la Santander, Gregorio De Felice, economist-sef al Intesa Sanpaolo, Matteo Ferrazzi, economist senior al Bancii Europene de Investitii, Carlos Mulas-Granados, reprezentant regional pentru Europa Centrala si de Est al FMI, si Charlotte Ruhe, managing director pentru Europa Centrala si de Sud-Est al BERD.

Carlos Mulas-Granados a aratat ca FMI anticipeaza pentru Europa Centrala si de Est o crestere economica de 2,4% in 2026 si de 2,6% in 2027, peste media Europei de Vest, dar a avertizat asupra riscurilor geopolitice si a deficitelor bugetare ridicate, inclusiv in Romania. Matteo Ferrazzi a subliniat ca firmele din regiune sunt mai optimiste decat cele din Vest si investesc mai mult in extindere, digitalizare si tranzitia energetica.

Gregorio De Felice a atras atentia ca avantajul costurilor reduse a disparut si ca viitorul regiunii depinde de calitate, predictibilitate si stabilitate de reglementare.

Piotr Bielski a indicat stagnarea Germaniei si competitia tot mai agresiva din partea Chinei drept principale riscuri pentru regiune.

Charlotte Ruhe , BERD: Romania a facut pasi importanti in ultimele sase luni dupa o perioada de risc ridicat; stabilitatea si disciplina raman esentiale intr-un context global volatile

￢ Romania a reusit sa reduca semnificativ riscurile economice in ultimele sase luni, intr-un context marcat de volatilitate si presiuni pe pietele financiare, a spus Charlotte Ruhe, managing director pentru Europa Centrala si de Sud-Est al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), in cadrul forumului financiar "The Central & Eastern European Forum - Where CEE Markets Thrive".

￢ "Trebuie sa-ti pui casa in ordine atunci cand esti nevoit sa te imprumuti mult intr-o piata extrem de volatila. De exemplu, in Romania vedem un nou guvern care, in ultimele sase luni, a facut destul de multe lucruri. Acum sase luni situatia era una foarte riscanta", a spus Charlotte Ruhe. Potrivit acesteia, mesajul privind necesitatea ajustarilor a fost inteles la nivel guvernamental, iar directia generala este una corecta, chiar daca riscurile nu au disparut complet.

￢ Declaratiile vin pe fondul unui context fiscal dificil, in care Romania incearca sa tina sub control deficitul bugetar ridicat, intr-o perioada in care finantarea statelor a devenit mai costisitoare, iar investitorii sunt mult mai sensibili la derapaje fiscale. Reprezentanta BERD a subliniat ca imprumuturile masive intr-o piata instabila impun masuri rapide de consolidare si crestere a credibilitatii economice.

￢ Romania este una dintre economiile din regiune aflate sub atentia investitorilor internationali, in conditiile in care combinatia dintre deficite bugetare ridicate, presiuni fiscale si nevoia mare de investitii in infrastructura si energie testeaza capacitatea autoritatilor de a mentine echilibrele macroeconomice. Mesajul BERD sugereaza ca primele masuri au fost bine primite, insa consolidarea stabilitatii va depinde de continuitatea politicilor si de disciplina fiscala pe termen mediu.

Markus Marterbauer , ministrul de finante al Austriei: Cel mai mare risc in 2026 nu este AI, din punctul nostru de vedere, ci sunt costurile fiscale ale agresiunii ruse in Ucraina

￢ Ministrul de finante al Austriei, Markus Marterbauer, a atras atentia si asupra costurilor fiscale ridicate generate de razboiul din Ucraina.

￢ "In timp ce unii analisti considera ca spargerea bulei inteligentei artificiale ar putea fi cel mai mare risc economic in 2026, eu si colegii mei din ECOFIN ne ocupam de costurile fiscale ale agresiunii Rusiei in Ucraina. Chiar inainte de Craciun, alte 90 de miliarde de euro au fost puse la dispozitia Ucrainei. In total, costurile fiscale suportate sunt dramatice", a spus ministrul.

￢ El a mentionat ca majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene se confrunta cu dificultati in finantarea acestor costuri, la care se adauga necesitatea cresterii capacitatilor de aparare. In acest context, a subliniat importanta cadrului financiar multianual al UE.

￢ "Cel mai important subiect la ECOFIN in acest an este cadrul financiar multianual, adica bugetele UE. Va trebui sa facem progrese in 2026 si sper ca putem fi cu totii de acord sa punem un accent special pe cercetare si dezvoltare, pe masuri de crestere a competitivitatii, pe lupta impotriva crizei climatice si pe disponibilitatea competentelor necesare, inclusiv prin imigratie", a declarat Marterbauer.

￢ In final, ministrul de finante al Austriei a revenit la ideea centrala a discursului sau.

￢ "In vremuri de turbulente geopolitice, raspunsul adecvat la multe dintre problemele Europei este sa construim pe baza fortei Europei. 80% din produsele si serviciile realizate pe piata interna a UE sunt consumate tot in UE. Cel mai important partener comercial al Europei este Europa", a spus el. "Uniunea Europeana are 450 de milioane de cetateni si o piata economica integrata care stabileste standarde globale. Cred cu tarie ca trebuie sa ne amplificam unitatea si sa ramanem puternici. Nu va fi o revenire la trecut, ci construirea a ceva nou impreuna. Asadar, haideti sa construim ceva nou impreuna."

Martin Kocher , guvernatorul Bancii Centrale a Austriei: Mai clar ca niciodata, tarile europene trebuie sa actioneze impreuna

￢ Mai clar ca niciodata, tarile europene trebuie sa actioneze impreuna, sa reduca dependentele si sa valorifice mai bine potentialul pietei unice, in conditiile in care progresele in construirea unor piete de capital europene profunde si integrate au fost pana acum prea lente, fragmentate si lipsite de o directie coerenta.

￢ Mesajul a fost transmis de Martin Kocher, guvernatorul Bancii Centrale a Austriei, in cadrul evenimentului "The Central & Eastern European Forum - Where CEE Markets Thrive".

￢ Kocher a schitat trei directii strategice pentru Uniunea Europeana intr-un context geopolitic si economic tot mai complex: avansarea pietei unice pentru a stimula cresterea economica, diversificarea relatiilor externe prin acorduri comerciale si de cooperare si accelerarea integrarii profunde, inclusiv prin extinderea Uniunii catre est si sud-est. "Este acum mai clar ca niciodata: tarile europene trebuie, in primul rand, sa actioneze impreuna, in al doilea rand sa reduca dependentele existente si, in al treilea rand, sa valorifice atat potentialul pietei unice, cat si pe cel comercial", a spus Kocher.

￢ In analiza sa asupra Europei Centrale si de Sud-Est, guvernatorul bancii centrale austriece a subliniat ca sistemele financiare din regiune, preponderent bazate pe banci, sunt in general solide. "Sectoarele bancare sunt caracterizate de niveluri ridicate de capitalizare, profitabilitate robusta si un nivel scazut al creditelor neperformante. In plus, ele se bazeaza pe depozite interne stabile ale sectorului privat", a afirmat Kocher.

￢ In unele tari, depozitele private depasesc semnificativ volumul creditelor acordate sectorului privat, situatie care poate fi interpretata fie ca un surplus de economisire, fie ca un deficit de creditare. O parte din aceste depozite sunt directionate catre finantarea statelor, ceea ce face ca legatura dintre banci si suverani sa fie deosebit de pronuntata in Europa Centrala, de Est si de Sud-Est. In acest context, consolidarea fiscala ar crea spatiu de manevra pentru eventuale socuri economice viitoare si ar reduce riscul ca finantarea statului sa "inghesuie" creditarea sectorului privat. Chiar si asa, Kocher a subliniat ca viitorul financiar al regiunii nu poate si nu trebuie sa se bazeze exclusiv pe banci.

￢ "Pietele de capital functionale joaca un rol important in acest viitor, atat in regiune, cat si in Uniunea Europeana si in Europa in ansamblu", a spus el, precizand ca sustinerea pietelor de capital nu inseamna abandonarea modelului bancar. "Pietele de capital au un rol complementar semnificativ fata de intermedierea bancara. Un sistem financiar care se sprijina pe ambii piloni - banci si piete de capital - permite o mai buna diversificare, o mai buna partajare a riscurilor si o finantare mai eficienta."

￢ Piete de capital mai profunde si mai lichide ar putea imbunatati accesul la finantare pentru companii, in special pentru start-up-uri si firmele mici care vor sa se extinda, dar care nu au istoricul necesar pentru a obtine credite bancare suficiente. In acelasi timp, acestea ar oferi gospodariilor alternative la economisirea clasica in depozite sau la sistemele de pensii, mai ales intr-un context in care dobanzile reale pot ramane sub rata inflatiei pe termen lung.

￢ "Pentru transmiterea eficienta a politicii monetare, unele masuri vizeaza direct pietele de capital. Prin urmare, pietele de capital bine functionale au devenit din ce in ce mai importante pentru politica monetara", a explicat Kocher.

￢ Din perspectiva Uniunii Europene si a zonei euro, dezvoltarea pietelor de capital ar aduce beneficii suplimentare prin crearea unui bazin comun de finantare si printr-o mai buna partajare a riscurilor. Kocher a reamintit ca piata unica a contribuit semnificativ la cresterea economica si la cresterea nivelului de trai in ultimele decenii si ca aprofundarea acesteia, pe toate dimensiunile - bunuri, servicii, munca si capital - ar putea deveni o sursa majora de crestere in anii urmatori.

￢ In acelasi timp, UE trebuie sa ramana deschisa catre exterior, in comert, mobilitatea fortei de munca si fluxurile de capital. Pietele de capital europene mai adanci si mai lichide ar putea atrage investitori internationali si ar sustine un rol mai puternic al euro la nivel global, intr-un context marcat de imbatranirea populatiei si de schimbari structurale in economisire si investitii.

Referindu-se la Uniunea Pietelor de Capital, lansata in 2014, Kocher a fost direct:

￢ "Progresul a fost prea lent, prea fragmentat si nu a urmat o cale consecventa si logica". Desi au existat numeroase initiative punctuale, este usor sa se piarda din vedere imaginea de ansamblu. Printre realizarile recente, el a mentionat imbunatatiri ale infrastructurii de piata, precum introducerea platilor instant in UE si scurtarea ciclului de decontare pentru tranzactiile cu actiuni si obligatiuni.

￢ De asemenea, adoptarea Punctului Unic European de Acces (ESAP) va oferi acces centralizat la informatii publice despre companii si produse financiare relevante pentru pietele de capital. Sub umbrela noii initiative "Savings and Investment Union", Comisia Europeana a propus in 2025 revitalizarea pietei de securitizare, cu scopul de a elibera capacitate de creditare pentru banci, dar cu atentia necesara asupra stabilitatii financiare, avand in vedere lectiile crizei financiare globale.

￢ Kocher a subliniat ca integrarea pietelor de capital nu poate fi realizata exclusiv prin politici armonizate la nivel european, fiind necesare si initiative "de jos in sus". Un exemplu este cooperarea regionala dintre opt tari din Europa Centrala si de Sud-Est - Bulgaria, Croatia, Ungaria, Polonia, Romania, Slovenia, Slovacia si Macedonia de Nord - care au semnat un memorandum de intelegere pentru dezvoltarea comuna a pietelor de capital si cresterea vizibilitatii acestora pentru investitorii internationali.

￢ In final, guvernatorul Bancii Centrale a Austriei a atras atentia asupra importantei stabilitatii institutionale si a independentei bancilor centrale. "Independenta bancii centrale nu este un principiu abstract. Este esentiala pentru protejarea puterii de cumparare si a stabilitatii economice", a spus el, avertizand ca presiunile politice asupra politicii monetare duc, in mod repetat, la inflatie ridicata si instabilitate financiara.

￢ Desi dimensiunea pietelor de capital din UE raportata la PIB a crescut cu peste un sfert in ultimii zece ani, ponderea Europei in pietele globale de capital a scazut, iar diferenta fata de SUA ramane semnificativa, mai ales in zona investitiilor de capital de risc. "Piete de capital mai profunde si mai lichide, mai putin fragmentate si care sustin inovatia sunt conditiile prealabile pentru crearea unei economii europene sustenabile si productive, care sa serveasca interesele cetatenilor europeni", a concluzionat Kocher, subliniind ca un astfel de proiect trebuie sa includa pe deplin Europa Centrala, de Est si de Sud-Est.