Eveniment

Comisia juridica din Camera Reprezentantilor a SUA, condusa de apropiati ai presedintelui Donald Trump, a publicat marti noapte un raport de 160 de pagini in care acuza Comisia Europeana ca a interferat in alegerile prezidentiale anulate din Romania si ca cenzureaza dreptul fundamental la libera exprimare.

"De la intrarea in vigoare a DSA (Digital Services Act) in 2023, Comisia Europeana a exercitat presiuni asupra platformelor pentru a cenzura continut inaintea alegerilor nationale din Slovacia, Tarile de Jos, Franta, Moldova, Romania si Irlanda, precum si inaintea alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 2024. Documente nepublice furnizate Comitetului in urma unei somatii arata cum Comisia Europeana a presat in mod repetat platformele inaintea alegerilor nationale din statele membre ale UE, cu scopul de a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste", se arata in raport.

Raportul SUA a fost publicat in aceeasi zi in care autoritatile au descins la birourile X ale lui Elon Musk din Paris, in cadrul unei anchete in curs privind presupuse utilizari abuzive ale platformei de social media. Musk si fosta directoare generala a X, Linda Yaccarino, au fost convocati pentru audieri programate in luna aprilie, in calitate de manageri de facto ai platformei.

Politia investigheaza acuzatiile formulate de parlamentari potrivit carora platforma X ar fi gazduit si ar fi fost utilizata pentru distribuirea de materiale de abuz sexual asupra copiilor, precum si postari care neaga crime impotriva umanitatii. Platforma este, de asemenea, acuzata ca ar fi extras si falsificat date in mod fraudulos. In acest stadiu, procurorul Laure Beccuau a declarat ca ancheta face "parte dintr-o abordare constructiva, avand ca obiectiv final asigurarea respectarii legii franceze de catre X".

Agendele si notele de sinteza ale unor intalniri nepublice arata ca Comisia Europeana a convocat frecvent, inainte de alegeri, reuniuni ale autoritatilor nationale de reglementare, ONG-urilor de stanga si platformelor online pentru a discuta ce opinii politice ar trebui cenzurate. De asemenea, Comisia Europeana a contribuit la organizarea unor "sisteme de reactie rapida", prin care terte parti aprobate de guvern erau imputernicite sa formuleze solicitari prioritare de cenzura, care vizau aproape exclusiv opozitia partidului aflat la guvernare. TikTok a raportat Comisiei Europene ca a cenzurat peste 45.000 de elemente de presupusa "dezinformare", inclusiv discurs politic clar pe teme precum migratia, schimbarile climatice, securitatea si apararea si drepturile LGBTQ, inaintea alegerilor europene din 2024, noteaza americanii in raportul publicat marti.

"Comisia Europeana a adoptat cele mai agresive masuri de cenzura in timpul alegerilor prezidentiale din Romania din 2024. In decembrie 2024, Curtea Constitutionala a Romaniei a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidentiale desfasurat cu o luna inainte, castigat de candidatul independent populist putin cunoscut Calin Georgescu, dupa ce serviciile de informatii romanesti au sustinut ca Rusia l-ar fi sprijinit in mod clandestin printr-o campanie coordonata pe TikTok. Documente interne TikTok furnizate Comitetului par sa contrazica aceasta naratiune. In informarile transmise Comisiei Europene, care a folosit acuzatia neprobata de ingerinta rusa pentru a investiga practicile de moderare a continutului ale TikTok, compania a declarat ca "nu a identificat si nici nu i-au fost prezentate dovezi privind existenta unei retele coordonate de 25.000 de conturi asociate campaniei domnului Georgescu" - acuzatia-cheie formulata de autoritatile de informatii."

Ce mai noteaza raportul:

Pana la sfarsitul lunii decembrie 2024, relatari din presa care citau dovezi ale autoritatii fiscale din Romania au aratat ca presupusa campanie de ingerinta rusa fusese, de fapt, finantata de un alt partid politic romanesc. Cu toate acestea, rezultatele alegerilor nu au fost niciodata restabilite, iar in mai 2025, candidatul preferat de establishment a castigat presedintia Romaniei in urma alegerilor reprogramate.

TikTok a informat Comisia Europeana ca "nu a identificat si nici nu i-au fost prezentate dovezi" care sa sustina acuzatia-cheie a autoritatilor romane privind ingerinta rusa.

Primul tur al alegerilor prezidentiale din Romania din 2024 a avut loc la 24 noiembrie 2024. Candidatul independent populist Calin Georgescu a obtinut o victorie surpriza, calificandu-se in turul al doilea impotriva candidatei de centru Elena Lasconi. Totusi, intre primul si al doilea tur de scrutin, Curtea Constitutionala a Romaniei a anulat alegerile, dupa ce serviciul de informatii roman a sustinut ca Rusia a amplificat campania lui Georgescu pe retelele sociale. Relatari publice ulterioare au pus sub semnul intrebarii aceasta naratiune, indicand ca un alt partid politic romanesc ar fi putut fi in spatele presupusei campanii de promovare pe retelele sociale.

Documente interne TikTok si comunicari cu Comisia Europeana si autoritatile romane submineaza si mai mult naratiunea privind ingerinta Rusiei. Echipele interne de informatii ale TikTok au evaluat in mod constant ca Rusia nu a desfasurat o operatiune coordonata de influenta pentru a sprijini campania lui Georgescu si au transmis in mod repetat aceasta concluzie Comisiei Europene si autoritatilor romane. Documentele interne arata, de asemenea, ca inainte de alegerile ulterior anulate, autoritatile de reglementare din Romania, imputernicite in baza DSA, au actionat pentru a reduce la tacere continutul care sprijinea candidati populisti si nationalisti, inclusiv prin ordine globale de eliminare a continutului. Dupa alegeri, pe masura ce acuzatiile neconfirmate de ingerinta rusa au inceput sa circule, Comisia a actionat rapid, deschizand o investigatie formala in baza DSA asupra practicilor TikTok de moderare a continutului politic.

Inainte de alegerile din 2024, autoritatile romane au formulat in mod repetat solicitari de eliminare a continutului in afara procedurii formale prevazute de DSA, folosind interpretari extinse ale propriilor atributii pentru a impune stergerea continutului politic. Asa cum TikTok a informat ulterior Comisia Europeana, platforma era "reticenta fata de abordarea extrem de informala" a solicitarilor de eliminare "adoptate de [Autoritatea Electorala Romana] in contextul alegerilor din Romania", in special din cauza potentialului de influenta politica asupra procesului si/sau a eliminarii nejustificate a continutului legal (precum discursul politic). TikTok a remarcat ca argumentele juridice care insoteau aceste solicitari de eliminare - atunci cand existau - "urmareau sa transmita o interpretare foarte larga" a competentelor autoritatii electorale.

De exemplu, autoritatile romane au cerut TikTok "sa elimine continut pe motiv ca este "lipsit de respect si insulta partidul PSD"" - un partid de stanga care facea parte din coalitia de guvernare din Parlamentul Romaniei la acel moment. Intre primul tur al alegerilor si anularea acestora, ordinele transmise de autoritatile romane au devenit si mai agresive: autoritatile de reglementare au transmis TikTok ca "toate materialele care contin imaginea lui Calin Georgescu trebuie eliminate". Aceste actiuni - reducerea la tacere a criticilor unui candidat si a sustinatorilor altuia - sunt profund antidemocratice. TikTok a refuzat solicitarea, invocand protectia libertatii de exprimare, si nu a eliminat postarile pro-Georgescu ale cetatenilor privati.