Eveniment

Convergenta veniturilor si productivitatii Romaniei catre nivelurile OECD a fost impresionanta, in ciuda unei incetiniri recente a cresterii, determinata partial de consolidarea fiscala. Romania continua sa beneficieze de finantari semnificative din partea UE, care sustin investitiile si potentialul de crestere pe termen lung. Desi cresterea puternica a salariilor din ultimii ani a sustinut veniturile nominale, aceasta a contribuit si la inflatie si a redus competitivitatea preturilor, evidentiind nevoia unei cresteri mai echilibrate, concluzioneaza raportul OECD despre Romania, lansat luni dimineata.

Acest raport evidentiaza patru mesaje-cheie:

￢ Expansiunea fiscala din trecut a largit semnificativ deficitul bugetar, creand riscul unei traiectorii nesustenabile a datoriei. Imbunatatirea eficientei cheltuielilor si extinderea bazei de impozitare sunt esentiale pentru corectarea dezechilibrelor fiscale. Politica monetara ar trebui sa mentina dobanzile stabile pana cand inflatia se apropie de tinta stabilita.

￢ Tinerii cu calificari reduse, femeile si lucratorii varstnici raman subreprezentati pe piata muncii formale. Cresterea participarii necesita educatie mai buna, servicii de ingrijire a copiilor accesibile, politici de ocupare incluzive si imbunatatirea starii de sanatate pentru a sprijini integrarea lucratorilor mai in varsta.

￢ Adaptarea la schimbarile climatice trebuie accelerata. Prioritatile includ imbunatatirea raportarii riscurilor, limitarea dezvoltarii rezidentiale in zone cu risc ridicat, consolidarea apararilor impotriva inundatiilor, imbunatatirea gestionarii apei si extinderea acoperirii prin asigurari.

￢ Romania a facut progrese importante in integrarea globala. Pentru a sustine transferul de tehnologie si cunostinte si pentru a urca pe lantul valoric, trebuie sa stimuleze inovarea, adoptarea tehnologiilor digitale, rezultatele educationale si dinamismul mediului de afaceri. Implementarea si monitorizarea eficienta a masurilor anticoruptie raman, de asemenea, esentiale pentru sustinerea mediului de afaceri.

Mentinerea sustenabilitatii fiscale este cruciala

Finantele publice ale Romaniei s-au deteriorat semnificativ, ceea ce creeaza riscuri pentru sustenabilitatea pe termen lung a acestora. Evitarea acestei situatii va necesita cresterea eficientei cheltuielilor publice, extinderea bazei de impozitare si imbunatatirea conformarii fiscale. Consolidarea planificarii fiscale pe termen mediu va fi, de asemenea, necesara pentru a asigura disciplina fiscala.

Deficitul bugetar este ridicat, ajungand la 9,3% din PIB in 2024. Datoria publica, desi inca relativ scazuta comparativ cu media OECD, a crescut cu 20 de puncte procentuale fata de perioada de dinaintea pandemiei, atingand 55% din PIB in 2024 si continuand pe o traiectorie ascendenta. Ca raspuns, Romania a implementat in 2025 o serie de masuri de consolidare fiscala menite sa corecteze dezechilibrele fiscale. Desi aceste masuri reprezinta un progres important, vor fi necesare eforturi sustinute in anii urmatori pentru a reduce semnificativ deficitul si pentru a plasa datoria publica pe o traiectorie clar descendenta.

Romania trebuie sa imbunatateasca eficienta cheltuielilor pentru a intari finantele publice si a sustine cresterea economica. Reforma recenta a pensiilor - in special prin cresterea varstei de pensionare pentru femei, limitarea pensiilor speciale si introducerea unor noi reguli de indexare - reprezinta un pas pozitiv catre imbunatatirea sustenabilitatii sistemului de pensii si incurajarea participarii pe piata muncii.

Consolidarea managementului si prioritizarii investitiilor publice, precum si accelerarea absorbtiei fondurilor europene raman prioritati pentru stimularea cresterii economice. In acelasi timp, Romania se confrunta cu presiuni tot mai mari pentru a creste cheltuielile pentru sanatate, educatie, asistenta sociala si inovare, pentru a sprijini o crestere economica incluziva. Salariile din sectorul public reprezinta o pondere tot mai mare din cheltuielile guvernamentale, ceea ce necesita un control mai strict.

Masurile privind veniturile bugetare ar trebui sa vizeze extinderea bazei de impozitare si imbunatatirea conformarii fiscale. Taxele de mediu si impozitele pe proprietate sunt inca subutilizate si ar trebui consolidate. Impozitul pe venit cu cota unica si nivelul scazut al deducerii personale neimpozabile, alaturi de contributiile sociale ridicate, creeaza o povara fiscala mare pentru veniturile mici si limiteaza redistribuirea si oferta de munca a lucratorilor cu venituri reduse.

Reformele pentru cresterea echitatii si a stimulentelor pentru munca ar putea include majorarea deducerii personale sau introducerea unui credit fiscal pentru veniturile din munca, impreuna cu o reducere graduala a contributiilor sociale in timp. Reducerea recenta a pragului pentru impozitarea microintreprinderilor este un pas binevenit pentru consolidarea impozitarii companiilor. Digitalizarea suplimentara si controalele bazate pe risc ale administratiei fiscale ar contribui la imbunatatirea colectarii veniturilor.

Desi cadrul bugetar formal al Romaniei este aliniat la bunele practici OECD, credibilitatea sa a fost slabita de numeroase exceptii si decizii ad-hoc de cheltuieli. Cresterea credibilitatii fiscale necesita aplicarea consecventa a regulilor fiscale nationale, sustinuta de un rol mai puternic al Consiliului Fiscal. Un accent mai mare pe planificarea bugetara pe termen mediu, impreuna cu bugetarea bazata pe performanta si evaluarile cheltuielilor, ar consolida responsabilitatea si ar imbunatati alocarea resurselor.

Activitatea economica a incetinit, iar inflatia ramane peste tinta

Cresterea economica este limitata de nevoia urgenta de a restabili echilibrele fiscale si de cererea externa mai slaba. Investitiile finantate de Uniunea Europeana pot sustine activitatea economica pe termen scurt. Politica monetara va trebui sa ramana restrictiva pana cand inflatia revine la tinta stabilita.

In ciuda rezilientei puternice in timpul pandemiei si al crizei energetice generate de razboiul Rusiei impotriva Ucrainei, activitatea economica a Romaniei a inceput sa incetineasca. Cresterea s-a redus in 2024 si 2025, reflectand cererea externa mai slaba si, incepand cu 2025, efectele de temperare ale consolidarii fiscale asupra activitatii interne.

Investitiile publice raman sustinute de fonduri europene substantiale, in timp ce investitiile private au incetinit. Inflatia a scazut dupa criza energetica, dar ramane semnificativ peste tinta. Cresterea puternica a salariilor din ultimii ani a alimentat inflatia de baza si a exercitat presiuni asupra competitivitatii costurilor.

Politica fiscala creeaza provocari pentru politica monetara. Politica monetara ar trebui sa mentina ratele dobanzilor stabile pana cand inflatia de baza arata o tendinta clara descendenta catre tinta. Indatorarea sectorului privat a crescut, desi nivelul total ramane scazut comparativ cu standardele OECD. Monitorizarea atenta si reglementarea mai stricta a segmentelor vulnerabile, precum creditele corporative denominate in euro si imprumuturile garantate de stat, vor fi importante pentru protejarea stabilitatii financiare.

Cresterea PIB este asteptata sa ramana sub potential pe termen scurt, la aproximativ 1% in 2026, inainte de a-si reveni in 2027. Inflatia este estimata sa ramana ridicata pana la mijlocul lui 2026, dupa care va scadea gradual pe masura ce efectele masurilor fiscale se estompeaza.

Politicile recente privind salariile, inclusiv inghetarea salariilor din sectorul public si lipsa ajustarilor salariului minim, sunt asteptate sa tempereze cresterea salariala pe termen scurt.

Riscurile la adresa perspectivelor economice raman semnificative. Pe plan intern, consolidarea fiscala ar putea afecta cresterea economica mai mult decat se estimeaza in prezent, iar esecul restabilirii sustenabilitatii fiscale ar putea submina increderea investitorilor si intarzia accesul la fonduri europene. Absorbtia lenta a fondurilor UE, in special prin Mecanismul de Redresare si Rezilienta, ar putea, de asemenea, reduce cresterea economica.

In schimb, disciplina fiscala, absorbtia rapida a fondurilor europene si implementarea completa a Planului National de Redresare si Rezilienta ar putea consolida increderea investitorilor si sustine cresterea economica. Desi Romania are o expunere directa limitata la tensiunile comerciale globale, integrarea sa in lanturile valorice ale UE o face vulnerabila la socuri externe.

Reformele structurale trebuie continuate pentru a sustine convergenta veniturilor

Cresterea economica robusta din ultimele doua decenii a redus diferenta fata de standardele de viata din OECD. Reformele structurale continue si prudenta fiscala sunt necesare pentru a sustine convergenta si stabilitatea macroeconomica.

Romania a realizat progrese semnificative in convergenta veniturilor reale cu tarile OECD in ultimele doua decenii, datorita deschiderii economiei, reformelor pietelor de produse si munca si consolidarii statului de drept. Af fluxul semnificativ de fonduri europene a sustinut investitiile si modernizarea, iar integrarea completa in Schengen in 2025 a reprezentat un nou pas inainte in integrarea europeana. Politica monetara a fost orientata cu succes catre tintirea inflatiei, contribuind la reducerea inflatiei si a volatilitatii. Raportul datoriei publice a ramas relativ scazut pana recent, iar sectorul financiar s-a consolidat semnificativ.

In ciuda progreselor notabile, Romania continua sa se confrunte cu provocari persistente si trebuie sa isi mentina ritmul reformelor. De la Raportul Economic din 2024, reformele-cheie includ reforma pensiilor care leaga varsta de pensionare de speranta de viata, eliminarea unor scutiri si regimuri fiscale preferentiale, progrese in infrastructura digitala si e-guvernare si initierea unor reforme majore in educatie.

Pentru a consolida aceste realizari, Romania ar trebui sa imbunatateasca planificarea strategica si coordonarea in cadrul guvernului, sa reduca fragmentarea institutionala, sa imbunatateasca conformarea fiscala si stabilitatea legislativa si sa asigure implementarea eficienta a reformelor. Consolidarea serviciilor publice la nivel regional este, de asemenea, esentiala pentru reducerea disparitatilor regionale.