Eveniment

Anul trecut, economia locala a avut o crestere de 0,6% si intra in 2026 cu asteptari prudente, dar clare: un avans de circa 1% si o accelerare timida in a doua parte a anului. Razboiul Orientul Mijlociu si socurile geopolitice din ultimele zile au schimbat insa aceste perspective de crestere.

"Anul trecut am spus ca am suferit, primul semestru cel mai probabil o sa fie destul de slab. Pe tot anul ma asteptam undeva la 1% crestere economica, iar accelerarea sa fie doar in a doua a parte anului, cu scaderi ale inflatiei, scadere de rata de dobanda si o imbunatatire a optimismului. Dupa acest weekend... mai vorbim peste o luna", a spus Iulian Lolea, economist - sef al Confederatiei Patronale Concordia, in cadrul unei conferinte de presa.

Conflictul din Iran poate duce la o cresterea pretului carburantilor cu 0,7-1 lei/litru (crestere pret petrol 10%-15% si poate aduce contributie la rata anuala a inflatiei de 0,5-0,75 p. De asemenea, scad sansele privind reducerea dobanzilor si redresarii economiei, cred reprezentantii Concordia. "Daca ne raportam strict la evenimentele din Iran, vedem deja ca ele au efecte la nivelul intregii regiuni si practic vorbim de o linie care implica toate statele din jurul Golfului Persic, implica statele din proximitatea Israelului si, peste toate acestea, ar trebui sa ne uitam si in vecinatatea Iranului, si anume la conflictul pe care Afganistan si Pakistan il au in desfasurare. Si atunci cumva cred ca e important in actualul context in care vedem ca o buna parte din lume se pregateste de razboi, sa adresam principale efecte pe care acest conflict le are asupra mediului de afaceri din Romania", a spus Paul Aparaschivei, director executiv, Confederatia Patronala Concordia, in cadrul aceluiasi eveniment.

Iulian Lolea, economist - sef al Confederatiei Patronale Concordia, in cadrul unei conferinte de presa

Paul Aparaschivei, director executiv, Confederatia Patronala Concordia in cadrul unei conferinte de presa

Anul 2025 a fost unul dintre cei mai grei ani pe care Romania i-a traversat in ultimul deceniu. Preturile au crescut cu aproape 10%, cel mai mult din Uniunea Europeana, iar economia a avansat cu doar 0,6%, sub potential, arata datele raportului macroeconomic anual "Radiografia unei economii sub presiunea deficitelor gemene", realizat de Confederatia Patronala Concordia.

"Evenimentele care se intampla in jurul nostru ne obliga sa analizam si sa transmitem intr-un mod care sa ajute inclusiv mediul de afaceri din Romania sa se calibreze si sa se pregateasca in cea mai potrivita forma pentru efectele aceste volatilitati. Avem un nou razboi in proximitatea Romaniei, cel cu Iran, cu un impact pentru economia globala si, implicit, pentru mediul de afaceri din Romania. Noi am gandit raportul macroeconomic ca pe un sprijin pentru noi, pentru antreprenoriatul din Romania. Insa e important sa ne uitam putin in jur si sa ne dam seama ca actualul context este unul care implica foarte multa anxietate, frica, nesiguranta", detaliaza Paul Aparaschivei.

Perspectivele pentru 2026 sunt de accelerare moderata, nu de revenire spectaculoasa. Economia are conditii sa creasca ceva mai alert fata de 2025, sustinuta de trei piloni: investitiile publice finantate din fonduri europene, singurul vector cu capacitate reala de tractiune, imbunatatirea exporturilor nete si o recuperare timida a consumului in semestrul al II-lea, pe fondul dezinflatiei si al reducerilor de dobanzi. Inflatia este asteptata sa scada semnificativ, in special din trimestrul III, BNR vizand un nivel de 3,7% la finalul anului, noteaza raportul Concordia.

Activitatea economica din Romania a incetinit simtitor in anul 2024, continuand cu aceasta dinamica si in 2025, dupa o perioada de crestere economica ridicata in 2022 si 2023. PIB real a crescut in anul 2024 cu 0,9%, iar primele estimari pentru 2025 arata o crestere economica de doar 0,6%. Dinamica economica a fost sub potential, dar contextul general a fost unul foarte dificil, pe fondul masurilor restrictive de politica fiscal-bugetara, dar si pe fondul tensiunilor geopolitice si privind comertul global, Romania fiind expusa indirect prin piata europeana la taxele vamale impuse de S.U.A.

Romania s-a confruntat in perioada 2020-2025 cu deficite bugetare semnificativ peste pragul de 3% stabilit prin tratatul de la Maastricht, avand in prezent un angajament de reducere treptata, cu asumarea unor tinte anuale foarte clare.

Pentru anul 2025 tinta stabilita initial a fost de 7% din PIB, insa prin rectificarea bugetara a fost asumat un nivel de 8,4% din PIB. Conform ultimelor date privind executia bugetara, nivelul deficitului cash s-a situat la valoarea de 7,65% din PIB la finalul anului 2025. Cu toate acestea, situatia finantelor publice ramane una dificila si presupune continuarea reformelor si eficientizarea cheltuielilor, care sa duca deficitul bugetar in anul 2026 catre 6,4% din PIB, conform raportului citat.