Eveniment

Natura a rezistat in Rosia Montana, un sat din Apuseni, in subteranul caruia se afla galerii romane vechi de 2.000 de ani, marturie a modului in care se realiza extractia aurului in Dacia romana. Din 7 kilometri de galerii romane, 100 de metri sunt vizitabili astazi intr-un tur ghidat de unul dintre putinii tineri care au ales sa ramana in Rosia. E o istorie vie si bine pastrata intr-un subteran ale carui galerii vechi de 2.000 de ani arata mult mai bine decat constructiile de la suprafata cu tencuiala scorojita si acoperisurile de jumatate cazute.

Constructiile administrative ale fostei mine de aur cad, dar oamenii au ramas si spun povestea.

"Nu va este greu sa spuneti acelasi lucru de cateva ori pe zi", il intreaba un tanar de 16 ani pe ghidul grupului. "Nu. Fiecare grup e diferit, intrebarile voastre sunt diferite, iar noi suntem aici sa vorbim si in fata a 5 vizitatori si a unui grup de 60 de oameni". 20 de lei (4 euro) costa biletul de intrare in Muzeul Mineritului din Rosia Montana, iar turul prin galeriile romane si prin muzeu dureaza o ora si jumatate.

Vizita in Galeriile Romane si in Muzeul Mineritului este coordonata de un ghid, unul dintre tinerii care au ales sa ramana in Rosia Montana. S ursa foto: Up the mountains

Romanii au gasit si exploatat aurul din Rosia Montana acum aproape 2.000 de ani, iar de atunci bogatia zacamintelor din subsolul muntilor a fost si inger si demon pentru aceasta mica asezare din Apuseni.

Din 7 kilometri de galerii romane, 100 de metri sunt vizitabili astazi. S ursa foto: Up the mountains

E greu sa scrii despre Rosia Montana, un nume care de-a lungul anilor a starnit patos, a trezit spirit civic, a strans mii de "salvatori" ai satului in campanii indreptate impotriva exploatarii aurului folosind cianuri.

Dar satul romanesc nu poate fi salvat de noi protestand in marile orase si abandonandu-l apoi.

"Romania nu are brand de tara, nu e cunoscuta, nu aducem straini", se aude des in orice discutie cu oamenii din turism. Dar pana la straini, cati dintre noi alegem ca destinatie de city break o zi la sat, o masa la un punct gastronomic local, o cafea la un bistro pus cu greu pe picioare de un mic antreprenor, o drumetie pe dealuri sau munti din Romania?

O comunitate abandonata nu va fi niciodata o comunitate salvata.

E 10 dimineata si linistea invaluie inca strada principala din Rosia Montana. In urma cu zeci de ani zgomotul asurzitor al steampurilor, care sfaramau aurul, rasuna in toata valea.

Exploatarea aurului s-a oprit in 2006 la Rosia Montana, dupa ce de-a lungul istoriei au fost extrase sute de tone de aur.

Amprenta trecutului minier este vizibila la tot pasul. Daca ridici privirea spre munte se vede cariera construita in epoca moderna, iar mai jos in sat, taurile folosite in acelasi proces de exploatare. Au fost 100 de tauri la un moment dat, acum mai sunt cateva, dar si ele pastreaza povestea vremurilor.

Rosia Montana a avut la un moment dat peste 100 de lacuri artificiale, numite tauri, astazi cele ramase pot fi numarate pe degetele de la o mana. Cariera a mutat exploatarea aurului din subteran la suprafata

In sat, cateva panouri din fata unor cladiri albe, renovate, ne readuc in prezent: "proiect realizat cu fonduri europene".

Pe panouri, fondurile europene se vad, dar deocamdata doar acolo. Ce vor aduce ele in mod real? Cate locuri de munca vor crea cladirile renovate? Cati dintre tinerii din Rosia vor alege sa ramana in sat? Greu de zis.

"Astazi tinerii pleaca la scoala la Cluj, la Alba sau mai departe si nu se mai intorc in sat", spune un tanar nascut intr-o familie de mineri, astazi pensionari, care a ales sa nu plece. "La scoala din sat, clasele de gimnaziu au 4-5 copii, dar ne bucuram ca avem gradinita si scoala aici".

Fondurile europene au ajuns si la Rosia Montana

In statistici, populatia comunei Rosia Montana, este de 2.500 de oameni. In sat traiesc cateva sute, cei mai multi pensionari, unii din minerit.

Rosia Montana este astazi un sat al contrastelor cu multe case vechi, scorojite, care stau sa cada si cateva constructii noi, moderne. Ca un simbol al prezentului, o casa de tip A-frame (constructii care se aseaza in toate zonele turistice din tara), te intampina la intrarea in sat, aproape de biserica, de intrarea in muzeul mineritului si de o casa veche care sta sa cada.

Rosia Montana este astazi un sat al contrastelor cu multe case vechi, scorojite, care stau sa cada si cateva constructii noi, moderne

Satul a devenit sit UNESCO din 2021, dar o emblema atat de valoroasa aduce protectie a patrimoniului si ceva notorietate. In Romania sunt 11 destinatii aflate sub umbrela UNESCO, marturii ale unei mosteniri valoroase. "Patrimoniul este mostenirea noastra din trecut, ceea ce traim astazi si ceea ce transmitem generatiilor viitoare", scrie pe site-ul UNESCO.

Placutele cu informatii despre obiectivele turistice, semnalul wi-fi din galeriile romane de sub pamant, ghidurile audio in romana si engleza care pot fi scanate cu telefonul si iti spun apoi povestea Rosiei, atat in sat, cat si sus pe dealuri, sunt marturii ale unui prezent care se ancoreaza in turismul actual. Dar nu este de ajuns. Statistica numara 76 de turisti ajunsi si cazati in Rosia Montana in tot anul 2025. Punctul maxim a fost in 2022, cu 412 sosiri ale turistilor. Spre comparatie, un alt sit de patrimoniu UNESCO, Zatec din Cehia, cunoscut pentru cultivarea hameiului primeste 14.000 de vizitatori pe an.

Placutele cu informatii, ghidurile audio in romana si engleza care pot fi scanate cu telefonul se gasesc la cele mai importante obiective din sat. S ursa foto: Up the mountains

"UNESCO nu iti aduce bani, doar ca poate suntem ceva mai cunoscuti".

Mai cunoscuti, dar nu suficient. Numarul romanilor care viziteaza satul din Apuseni este redus. Copiii vin insotiti de profesori in special in Saptamana Altfel, iar pentru tineri Rosia Montanta este cel mult un nume de care au auzit acum zece ani cand lumea se mobilizase la proteste impotriva exploatarii aurului cu cianura.

Tica Darie a fost unul dintre tinerii care a luat in serios sustinerea satului din Apuseni. Studia design multimedia in Copenhaga (Danemarca), cand a decis sa se mute temporar in Rosia Montana unde si-a dorit sa infiinteze un centru de cercetasi, inspirat de experienta traita de el in Suceava, orasul in care a copilarit. Avea 21 de ani.

"M-am mutat la Rosia cu gandul sa stau sase luni. Dar mi-am dat seama ca nu puteam sa construiesc ceva si apoi sa plec", a povestit Tica Darie pentru Afaceri de la zero.

Primavara lui 2026 il gaseste tot in sat, doar ca nu mai este singur, are familie, a creat un brand, "Made in Rosia Montana", axat pe produse din lana, si a deschis un bistro in sat.

In decembrie 2013 a lansat, fara sa aiba un plan initial, ceea ce avea sa devina ulterior brandul "Made in Rosia Montana" - pornind de la promovarea unor sosete din lana tricotate manual. In 2024, proiectul a generat o cifra de afaceri de 1,6 mil. lei.

Bistro-ul din centrul satului are o capacitate de 40 de locuri in interior si se afla intr-o cladire monument istoric

Bistro-ul are o capacitate de 40 de locuri in interior, dar urmeaza sa fie deschisa si curtea interioara. Se afla intr-o cladire monument istoric, cum sunt multe in Rosia Montana, doar ca aceasta este una dintre putinele renovate.

Despre viata in sat, Tica spune simplu: "Aici te saluti cu toata lumea, cunosti pe toata lumea. La oras, nici vecinii din bloc nu cred ca se mai saluta".

Dar sunt oraseni care vin la Rosia, si nu cauta aurul atat de ravnit, ci un alt soi de bogatie pe care il iei din plimbarile in natura, de pe dealurile care inconjoara satul.

Andrei Pop este ghid montan si a pornit recent alaturi de un prieten, Radu, un proiect care te invita sa explorezi munti si dealuri.

"Rosia Montana nu e usor de pus in cuvinte. E un loc cu adevarat unic. Daca n-ai fost pana acum, imagineaza-ti cum, intre munti, o comunitate cosmopolita a construit o mica asezare cu aer imperial, cu cladiri si fatade care te duc cu gandul la Viena... peste care, la un moment dat, au venit si comunistii - si au decis ca locul era prea frumos ca sa ramana asa.vSub toata povestea asta se ascund peste 7 km de galerii romane iar deasupra - natura. Multa. Frumoasa. Si, in final, castigatoare", scrie Andrei la finalul turei de o zi in satul din Apuseni.

Up The Mountains organizeaza drumetii in fiecare weekend, trasee adaptate unui public divers, unele cu dificultate medie, altele mai solicitante. S ursa foto: Up the mountains

Andrei Pop se incapataneaza sa descopere, si nu singur, Romania frumoasa. De la Rosia, Up The Mountains se muta in Secuime de 1 mai si apoi la pas pe Via Transilvanica. Pas cu pas, sat cu sat, o invitatie deschisa catre turismul local.

Nici Andrei Pop, nici Tica Darie nu schimba singuri fata turismului local in zonele rurale ale Romaniei. Dar ca ei sunt deja sute de alti mici antreprenori care fac acelasi lucru, care incearca sa (re)creeze comunitati si sa le aseze pe o harta la fel cum sunt bine asezate deja zonele rurale din Alpii francezi sau elvetieni.

Micii antreprenori, cei care isi pun economiile la bataie, cei care invata singuri sa scrie proiecte europene, cei care se sustin unul pe altul, cei care investesc acolo unde nimeni nu o face, cei care-si urmeaza visul si incearca sa ne atraga rand pe rand in povestea lor sunt si cei care au sansa sa rescrie povestea satului romanesc. Nu o pot face singuri. Din cele 10 miliarde de euro cheltuite anul trecut de romani pe vacante in strainatate, un singur miliard de euro lasat in zonele rurale din Romania poate schimba viata acestor comunitati.