Companii

In agricultura, fermierii spun mereu ca niciun an nu seamana cu altul. Poate singura constanta este schimbarea. Dupa mai multi ani de seceta, 2025 a venit din nou cu un val de caldura in vara si a aratat fragilitatea sectorului. Arsita a afectat puternic productia de porumb, pana acum doi ani cultura principala a agriculturii romanesti, care a fost estimata la circa 6 milioane de tone, cel mai mic nivel din ultimii 18 ani. Pe de alta parte, graul si rapita au fost surprize placute, cu recolte maxime istorice.

In plus, a venit nota de plata pentru datoriile amanate si piata a trecut printr-o serie de ajustari din cauza presiunilor financiare. Mai multe companii au schimbat echipele de management si este vorba de jucatori relevanti din agribusiness, precum Corteva, BASF, Bayer si Alcedo.

In acelasi timp, piata locala a ramas dinamica. Unii jucatori noi au intrat in Romania, in timp ce altii si-au redus prezenta sau au iesit complet. Apoi, desi au fost anuntate investitii, ritmul acestora este mai temperat comparativ cu anii anteriori, ceea ce arata ca oamenii de afaceri din acest sector sunt prudenti si asteapta, ca in fiecare an, ca anul viitor sa fie mai bun, optimismul fiind una dintre trasaturile care caracterizeaza sectorul.

1. OUG 4 a ajuns la termen

Ordonanta de Urgenta 4, care a permis amanarea platilor catre furnizori, a ajuns la scadenta, iar incepand cu 1 august 2025 fermierii au inceput sa ramburseze sumele restante. Masura a fost gandita ca o gura de oxigen pentru fermieri in 2024, cand aproape 40% din culturile de porumb si floarea-soarelui au ars, la propriu, pe camp. Aceasta masura temporara a suspendat executarile silite (banci, IFN-uri, furnizori) pentru fermierii care au avut pagube de peste 50% la culturile agricole in 2024. Multi jucatori din piata, mai exact furnizorii de inputuri, au spus anul trecut ca dupa ea urmeaza un val de restructurari, renegocieri de datorii si chiar iesiri din piata, lucru care s-a si intamplat in 2025. Bayer, BASF si Corteva, trei dintre cei mai mari jucatori globali din piata inputurilor agricole, au facut schimbari la varful companiilor locale in 2025.

2. Al Dahra analizeaza iesirea din tradingul cu cereale

Grupul Al Dahra, controlat de investitori din Emiratele Arabe Unite si unul dintre cei mai mari jucatori internationali din agrobusiness, ia in calcul iesirea din activitatea de trading cu cereale din Romania, a scris recent publicatia Bloomberg. Reprezentantii companiei nu au dorit sa comenteze, dar au mentionat ca se concentreaza pe productia de cereale la nivel global si isi doresc sa creasca suprafata cultivata de la 100.000 de hectare in prezent la 500.000 de hectare. Pentru Romania, unde Al Dahra are terenuri agricole pe o suprafata de peste 55.000 de hectare si infrastructura pentru a face comert prin Portul Constanta, decizia ar putea redesena harta comertului cu cereale, unde exporturile anuale sar de 4 miliarde de euro.

3. The Andersons a iesit din tradingul de cereale

The Andersons, unul dintre cei mai mari traderi de produse agricole din SUA, a iesit oficial din tradingul cu cereale din Romania dupa circa doi ani, marcand una dintre cele mai scurte prezente ale unei multinationale pe piata locala. Compania a intrat in Romania imediat dupa izbucnirea razboiului din Ucraina, intr-un context favorabil exportului si tranzitului de cereale, sustinut de preturi ridicate. Ulterior, scaderea preturilor si dificultatile tot mai mari ale acestui segment, unde sunt marje mici, volatilitate ridicata si competitie acerba, au schimbat conditiile de piata. In plus, comertul e un business de volume foarte mari si in Romania sunt jucatori uriasi, precum Ameropa, ADM, Cargill sau CHS cu o lunga experienta si infrastructura de depozitare, inclusiv in portul Constanta.

4. SALIC intra pe piata din Romania

Fondul saudit SALIC (Saudi Agricultural and Livestock Investment Company) a intrat in Romania, prin subsidiara sa Continental Farmers din Ucraina, si va activa pe piata romaneasca de comert cu cereale. Fondul suveran al Arabiei Saudite, PIF, cu active de 925 miliarde de dolari, este actionarul SALIC, iar acest lucru arata ca agricultura locala este inca atractiva pentru capitalul din Orientul Mijlociu. Interesul vine in contextul in care statele din Golf cauta sa se securizeze alimentar.

5. Cerealcom Dolj castiga un litigiu de peste 400 mil. dolari la Londra

Cerealcom Dolj, companie controlata de Mihai Anghel, a obtinut o victorie importanta la tribunalul de la Londra intr-un litigiu comercial cu o firma din Arabia Saudita, cu o valoare ce depaseste 400 milioane de dolari. Decizia arata maturizarea companiilor locale, care sunt capabile sa gestioneze dispute juridice complexe pe piete internationale. In 2023, Cerealcom Dolj a incheiat anul o cifra de afaceri de 607 milioane de lei, fata de peste 1,1 miliarde de lei in 2022, potrivit datelor publicate recent la Ministerul de Finante. Practic, la jumatate. Si a fost primul an din istoria firmei, intinsa pe doua decenii si jumatate, in care compania a avut o pierdere de 217 milioane de lei.

Mihai Anghel este unul dintre marii antreprenori romani care a pariat printre primii pe agricultura si printre putinii care exporta direct, aceasta activitate fiind dominata de companii de trading internationale, cu istorii de sute de ani.

6. Andrej Babis, premierul Chiei, pariaza tot mai mult pe Romania

Andrej Babis, premier al Cehiei si un influent om de afaceri in agrobusinessul din Europa Centrala, a preluat 50% din UBM Feed, cel mai mare producator independent de furaje din Romania, detinut de investitori din Ungaria. Compania din Romania, cu venituri de peste 300 mil. lei, isi schimba astfel numele in Protena. De asemenea, Traderul de cereale East Grain, unde Andrej Babis este actionar prin afacerea sa Agrofert, a achizitionat Maragro Group. Miscarea urmareste extinderea capacitatilor de colectare, depozitare si export, dar si de consolidare din piata cerealelor, unde jucatorii incearca sa castige scara si eficienta intr-o piata cu marje tot mai mici.

Miliardarul Andrej Babis are afaceri de peste 200 mil. euro in Romania si calca pedala de acceleratie.

7. Carmistin cumpara Provimi de la gigantul american Cargill

Grupul Carmistin, unul dintre cei mai mari jucatori romani din industria alimentara si zootehnie, cu afaceri de 1,8 miliarde de lei in 2024, a cumparat Provimi, producator de furaje pentru animale, de la gigantul american Cargill. Tranzactia intareste pozitia Carmistin pe lantul de valoare, de la furaje pana la produse alimentare finite, si confirma strategia de consolidare a capitalului romanesc in agricultura. In plus, devine numarul unu pe piata furajelor.

Justin Paraschiv a pariat pe agricultura in 2008, in plina criza, iar in acest an a indraznit sa cumpere active de la un grup de anvergura, cu capital american.

8. Fondul CVC este interesat de divizia de nutritie animala a DSM Firmenich

Fondul de investitii CVC Capital Partners, prezent in Romania prin reteaua medicala Regina Maria, este interesat de divizia de nutritie animala a DSM Firmenich. Grupul olandezo-elvetian detine o fabrica de furaje la Stefanestii de Jos, iar o eventuala tranzactie ar putea aduce un nou jucator in industria locala de furaje.

9. Productie record de grau, 12,5 mil. tone, si de rapita, peste 2,5 mil. tone

Romania a inregistrat o productie record de grau, de circa 12,5 milioane de tone, conform estimarilor analistilor europeni. Acest lucru ne consolideaza statutul de jucator important pe piata europeana si regionala a cerealelor si Romania este in top cinci producatori din UE la grau. Randamentele bune si conditiile meteo favorabile din toamna trecuta au compensat partial pierderile din anii anteriori, insa fermierii se confrunta in continuare cu dificultati financiare si au preturi mici. Si cultura de rapita a atins un nivel istoric, cu o productie de peste 2,5 milioane de tone. Rapita este si una dintre cele mai profitabile culturi pentru fermieri, fiind numita acum "regina culturilor".

Romania este in top 5 producatori din UE la grau si rapita, iar in 2025 a avut recolte maxime istorice.

10. Porumbul, cultura etalon, in scadere severa

Productia de porumb a Romaniei a scazut pentru al doilea an consecutiv, fiind estimata la doar 6 milioane de tone, cel mai mic nivel din ultimii 18 ani. Adica, la majorat, seceta si schimbarile climatice pun sub semnul intrebarii viabilitatea porumbului ca principala cultura a tarii si forteaza fermierii sa-si regandeasca structura de productie.

Geografia porumbului din Romania pare sa se schimbe, dupa ce tot mai multi fermieri se tem sa mai puna in pamant aceasta cultura, din cauza secetei. Pentru prima oara in 18 ani, suprafata cultivata a scazut sub 2 mil. ha.