Eveniment

￢ In executia bugetara publicata de Ministerul Finantelor a aparut o rublica noua, la capitolul cheltuieli: cheltuieli cu SAFE (Actiunea pentru Securitatea Europei) ￢ SAFE este programul de inzestrare a armatelor europene, cu un buget total de 150 mld. euro, din care Romania va primi 16,6 mld. euro ￢ Spre deosebire de PNRR, SAFE este stricit un program de imprumuturi, luate in numele UE, cu o dobanda de 2-3% pe termen foarte lung (maturitatea maxima a imprumutului fiind de 45 de ani. Rambursarea incepe in 2035) ￢ Insa, odata incheiat PNRR, economistii si-au pus speranta in SAFE, desi banii din program nu sunt chiar levierul ideal pentru ca cumpararea de drone sau de sisteme antiaeriene nu are reverberatii in economie, decat in masura in care armele sunt produse pe plan local.

Potrivit executiei bugetare la septembrie, publicate ieri, Romania a cheltuit, in septembrie, 6 mld. lei din SAFE. Programul aloca 12,5 mld. euro pentru achizitii militare, iar 4 mld. euro sunt destinati exclusiv infrastructurii rutiere duale (civila si militara) in special autostrazilor A7 si A8.

Deficitul bugetar, la noua luni din an a fost, potrivit executiei bugetare, de 3,8% din PIB, fata de 5,3% din PIB, in aceeasi perioada a anului trecut. Veniturile au crescut cu 12%, iar cheltuielile cu doar 5,5%.

Strict in septembrie, an/an, cheltuielile sunt insa peste venituri. Daca septembrie la septembrie veniturile au crescut cu 15%, cheltuielile au crescut cu 17%. Este ce era de asteptat, anume ca cheltuielile sa creasca semnificativ in a doua parte a anului.

De asemenea, in septembrie, veniturile din TVA au crescut cu doar 17%, an/an, semnificativ sub cresterea de 25% inregistrata in primele noua luni din an, an/an. Cheltuielile de personal au ramas la acelasi nivel in septembrie curent, fata de septembrie trecut.

Romania a incheiat primele noua luni din 2026 cu un deficit bugetar pe cash de 78 miliarde lei, cu 24 miliarde de lei mai mic fata de nivelul inregistrat in aceeasi perioada a anului 2025, respectiv in scadere cu 23%, a anuntat luni Ministerul de Finante (lunar, Ministerul Finantelor raporteaza executia bugetara pe cash, adica venituri incasate efectiv si cheltuieli efectuate efectiv).

Mai exista metodologia ESA, pe care Ministerul Finantelor nu o raporteaza lunar, respectiv ce costuri/facturi mai are in sistemul public de stat, dar unde platile nu sunt efectuate.

Ca pondere in PIB, deficitul pe cash a coborat de la 5,3% in primele noua luni ale anului 2025 la 3,8% in perioada similara din 2026.

In ultimul timp exista o controversa destul de aprinsa privind executia si deficitul bugetar publicate de Finante pe cash/vs/executia si deficitul bugetar pe ESA, unde, daca s-ar lua in considerare toate facturile evidentiate, dar care inca nu sunt platite la data raportarii, cheltuielile bugetare ar fi mai mari, deci si deficitul bugetar ar fi mai mare.

Conform raportarii Ministerul Finantelor de luni, pe cash, veniturile bugetului general consolidat au crescut in acest interval cu 12%, iar cheltuielile totale cu 5,5%.

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au insumat 522 miliarde de lei, din care 118 miliarde lei reprezinta incasarile nete din TVA, in crestere cu 24,8%.

Dinamica a fost influentata de avansul incasarilor brute din TVA (plus 21%, an/an), pe fondul modificarilor cotelor de TVA prevazute de Legea nr.141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA (a8,2%) fata de nivelul rambursat in aceeasi perioada a anului trecut (267 miliarde de lei in ianuarie-septembrie 2026, comparativ cu 25 miliarde de lei in ianuarie-septembrie 2025).

Incasarile din impozitul pe salarii si venit au totalizat 47 miliarde de lei, inregistrand o crestere de 7,8%, determinata de avansul semnificativ al incasarilor din impozitul pe dividende (A15,7%), in contextul modificarilor legislative privind impozitarea acestora.

Cresterea veniturilor din impozitul pe salarii (+5,6%) peste dinamica fondului de salarii din economie (+3,2%) a fost influentata de efectul de baza generat de eliminarea, incepand cu 1 ianuarie 2025, a facilitatilor fiscale acordate salariatilor din sectorul constructii, agricol, industria alimentara si din activitatile de creare de programe pentru calculator.

Incasarile din impozitul pe profit au insumat 30 de miliarde de lei, in crestere cu 8,7% (an/an), sustinuta de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agentii economici (+11,2%, an/an).

Veniturile din accize au insumat 36 miliarde de lei, consemnand o crestere de 2,4%, sustinuta de avansul incasarilor din accizele pentru produsele energetice (+6,6% an/an).

In paralel, cheltuielile bugetului general consolidat, in suma de 601 miliarde de lei, au crescut in termeni nominali cu 5,5% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. In acelasi timp, exprimate ca procent din PIB, cheltuielile totale in primele noua luni ale anului 2026 au inregistrat o scadere cu 0,3 puncte procentuale fata de aceeasi perioada a anului 2025, coborand de la 29,5% din PIB la 29,2% din PIB.

Cheltuielile de personal au insumat 122 miliarde de lei, in scadere cu 4,4 miliarde de lei fata de aceeasi perioada a anului precedent, pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum si al masurilor de limitare a cheltuielilor salariale in perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere in PIB, cheltuielile de personal reprezinta un nivel de 6% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mici fata de aceeasi perioada a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri si servicii au fost de 78 de miliarde de lei, in crestere cu 9,4% ca urmare a platilor mai mari in domeniul sanatatii.

Cheltuielile cu dobanzile au fost de 50,6 miliarde de lei, cu 10,7 miliarde de lei mai mari fata de aceeasi perioada a anului precedent. Exprimate ca pondere in PIB, cheltuielile cu dobanzile reprezinta un nivel de 2,5% din PIB.

Cheltuielile cu asistenta sociala au fost de 188 de miliarde de lei, fiind aproape la acelasi nivel comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent.

Cheltuielile cu subventiile au fost de 9,5 miliarde de lei. In principal, aceasta suma reprezinta subventii pentru transportul de calatori, sprijinirea producatorilor agricoli, precum si pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica si gaze naturale al consumatorilor noncasnici (242 milioane de lei).

In ceea ce priveste finantarea proiectelor de dezvoltare, cheltuielile privind proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile au fost de 61 miliarde de lei si cuprind proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 si cadrului 2021-2027, inclusiv subventiile de la Uniunea Europeana aferente agriculturii, din Fondul de modernizare, precum si proiecte cu finantare din sumele reprezentand asistenta financiara nerambursabila aferenta PNRR.

Fondurile UE, salt spectaculos la cheltuieli

Investitiile sustinute din fonduri europene au inregistrat o crestere semnificativa. Valoarea platilor pentru proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finantate din sumele reprezentand asistenta financiara nerambursabila aferenta PNRR, precum si cele finantate din sumele aferente componentei de imprumut a PNRR pe primele noua luni este cu 24 miliarde de lei, respectiv cu 49%, mai mare decat in aceeasi perioada a anului precedent. Aceasta evolutie a compensat investitiile finantate din fonduri nationale, unde se inregistreaza o scadere datorata caracterului exceptional al platilor efectuate la inceputul anului 2025, cand au fost achitate obligatii restante aferente unor programe nationale de investitii, contributia statului la capitalul social al Societatii Carpatica Feroviar Romania - S.A., precum si alte plati in domeniul apararii.

Cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost in crestere cu 25 de miliarde de lei fata de aceeasi perioada a anului trecut, respectiv de la 83 de miliarde de lei la 108 miliarde de lei, din care 65% reprezinta valoarea platilor pentru proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finantate din sumele reprezentand asistenta financiara nerambursabila aferenta PNRR, precum si cele finantate din sumele aferente componentei de imprumut a PNRR.