Eveniment

￢ O treime din jaloanele din PNRR sunt sub risc, caz in care Romania ar putea pierde, daca nu recupereaza intarzierile, cateva miliarde de euro din cele 10 miliarde de euro pe care trebuie sa le atraga pana pe 31 august 2026, spune Dragos Pislaru, ministrul investitiilor si proiectelor europene ￢ Romania a atras din PNRR 10,7 mld. euro si mai are de luat 10 mld. euro.

O treime din reformele care acopera cele 10 mld. euro sunt in "in zona de risc" si fiecare intarziere/esec poate fi penalizata cu sute de milioane de euro.

"Aprecierea pe care v-o pot da fara sa fiu foarte precis este ca aproximativ o treime din suma pe care o avem la dispozitie de 10 miliarde de euro, este in acest moment, cu risc ridicat. Tot pe acolo suntem ca ordini de marime grosier (a sumelor ce pot fi pierdute - n. red.)" a spus ministrul de resort, la finalul sedintei de ieri a Guvernului, sedinta la care a fost prezentat stadiul punerii in practica a PNRR.

Romania a luat din PNRR (Planul National de Redresare si Rezilienta), parte a NextGeneration EU, 2021-2023 (un plan de redresare a economiilor Uniunii Europene dupa criza COVID, in valoare totala de 800 mld. euro) 10,7 mld. euro si mai are de luat inca 10 miliarde de euro, pana pe 31 august curent, cand se incheie programul.

Initial, Romaniei ii fusesera alocare 28-29 mld. euro, jumatate granturi, jumatate imprumuturi cu dobanda de 2%. Romania a renegociat insa PNRR si a renuntat la sapte miliarde de euro din partea de imprumuturi, ramanand cu 21 de miliarde de euro. 10,7 mld. euro - 6,5 mld. euro din granturi si restul din imprumuturi - au fost atrase deja si mai raman 10 mld. euro. Romania a cheltuit deja cele 10,7 mld. euro si acum finantarea programelor este asigurata dintr-un buffer al Ministerului de Finante. Mai are cereri de plata pe care le asteapta pana la finalul lui aprilie, de 3 mld. euro (cererile de finantare 3 si 4).

"Este un lucru cunoscut ca Ministerul de Finante a asigurat inainte de criza din Iran un buffer pentru a asigura aceste sume necesare pe PNRR. Venirea acelor 3 miliarde doar va completa cash flow-ul in mod uzual, asa cum trebuie, astfel incat sa nu avem nicio problema de implementare pana la sfarsit. Dar asta este ceva ce este rezolvat", a spus Dragos Pislaru.

Ministrul este optimist ca banii nu se vor pierde, desi tonul din expunerea sa nu a fost cel mai vesel: "Ceea ce este foarte important de stabilit este ca, avand in vedere penalitatea potentiala pentru aceste reforme (finantate din PNRR - n. red.), nu exista un scenariu prin care aceste reforme guvernul sa nu le indeplineasca".

El a mai detaliat ca, din cele 179 de jaloane si tinte aferente cererilor de plata 5 si 6, aproximativ o treime au un risc ridicat de esec.

"Avem circa o treime (din pretentii - n. red.) care sunt indeplinite complet, o treime care sunt intr-o zona pe care o avem marcata cu galben, in care inca mai avem de tras, dar lucrurile arata bine si o treime unde exista acest risc ridicat, 65 de tinte si jaloane cu risc ridicat, din totalul de 179", a spus ministrul.

"In acest moment, noi va oferim un cadru de 14 reforme care sunt critice pentru PNRR si toate au aceeasi importanta, adica valoarea fiecareia dintre ele este peste 770 de milioane de euro pana la aproape un miliard, ca penalitate", a spus ministrul.

Potrivit lui Dragos Pislaru, la fiecare doua saptamani, guvernul va analiza ce se intampla pe zona de absorbtie a fondurilor din PNRR si a adoptarii reformelor care trebuie facute inainte de primirea banilor.

Romania trebuie sa inchida pan la 31 august 2026 toate reformele si investitiile asumate prin PNRR, dar, vorbim de posibilele pierderi, ministrul pare ca pregateste terenul pentru un eventual esec.

Romania se bazeaza enorm pe acesti bani pentru a-si continua investitiile. Pe astfel de bani s-a bazat si in anii trecuti. In 2025, din cele 138 mld. lei pe care statul le-a alocat investitiilor, 78,5 mld. lei, reprezentand 56,8% din totalul cheltuielilor pentru investitii, au venit din fonduri UE (fonduri structurale si din PNRR). Pe primele doua luni din an, cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost de 11,2 mld. lei, din care 76,8% au reprezentat valoarea platilor pentru proiectele finantate din fonduri structurale si asistenta prin PNRR.

Pe intreg anul, guvernul a bugetat cheltuieli de investitii reprezentaand 8% din PIB, adica 164 mld. lei (aproape 33 mld. euro). Din aceasta suma, 20 mld. euro sunt bani pe care guvernul ii asteapta de la UE.