Business international

In vara anului 2022, un val de caldura din Europa a impins temperaturile la un nivel record de 46 grade C in Spania, parjolindu-i regiunile cultivatoare de maslini. In UK, puii au fost puternic afectati de caldura, ducand la o scadere cu 9% a productiei de carne de pui fata de anul anterior. Nordul Italiei, intre timp, a suferit cea mai dramatica seceta din 70 de ani, cu recoltele de orez pentru risotto puternic afectate.

Cercetatorii au calculat ca schimbarile climatice au crescut temperaturile de vara din Europa cu 1,25 grade C in medie, si pana la 5,7 grade in unele locuri. Caldura extrema a majorat preturile la alimente pe continent cu un procent estimat la 0,7% in anul respectiv, impingand inflatia generala in sus cu aproximativ 0,3% si sporind durerea provocata de scumpirile dramatice legate de redresarea de dupa pandemie si invadarea Ucrainei de catre Rusia.

Acesta a fost un caz rar in care cercetatorii au putut estima efectele directe ale schimbarilor climatice asupra preturilor, un fenomen cunoscut drept "climateflation", ce de-abia acum incepe sa fie inteles, scrie Bloomberg. Inmultirea episoadelor de vreme extrema si a dezastrelor naturale face deja viata mai scumpa.

Pe masura ce verile devin mai fierbinti, aparatele de aer conditionat pun presiune pe retele si scumpesc facturile. Drumurile resimt caldura, liniile de cale ferata se deformeaza, crescand costurile pe care companiile le trec mai departe catre consumatori. Episoadele in crestere de vreme extrema creeaza haos pe pietele de asigurari, rezultand in prime in crestere vertiginoasa.

Bineinteles, secetele si furtunile afecteaza de multa vreme preturile.

Insa pe masura ce vremea extrema devine ceva tot mai obisnuit, cresteri puternice de preturi considerate candva drept temporare s-ar putea transforma in ceva mai de durata, o noua forta redutabila care ar putea apasa si mai mult pe bugetele gospodariilor si tarilor, deja afectate de criza accesibilitatii.

Acum, un grup de economisti, climatologi si bancheri centrali studiaza efectele climateflation, incercand sa determine cum se transmite aceasta la nivelul economiei.

Acest lucru nu este nici pe departe ceva simplu.

Oamenii de stiinta s-au perfectionat in a analiza rapid rolul schimbarilor climatice in cadrul evenimentelor de vreme extrema. Cercetatorii incearca acum ceva similar in cadrul economiei. Acestia pot estima de exemplu cat din daunele provocate de un uragan pot fi puse pe seama emisiilor de carbon. Urmarirea fluctuatiilor preturilor unor produse individuale in diferite zone geografice este insa mult mai complicata.

Bancile centrale sunt in fruntea cercetarilor legate de climateflation, motivate de focusul lor intens asupra mentinerii stabilitatii preturilor. In trecut, scumpirile avand legatura cu vremea s-au dovedit adesea temporare, permitand bancilor centrale sa evite majorari de dobanzi. Insa pe masura ce evenimentele de vreme extrema se inmultesc, se intensifica si lovesc sectoare importante ca cel alimentar, acest lucru s-ar putea schimba.

Un studiu sugereaza ca doar temperaturile ridicate in sine ar putea majora preturile de consum la nivel global cu pana la 1,2% in fiecare an pana in 2035. Studiul estimeaza o crestere de pana la 0,76% pe an in Europa.

Inflatia climatica se va manifesta diferit in functie de locatie si sezon. Efectele acesteia vor fi probabil mai pronuntate in Sudul lobal, unde temperaturile sunt deja ridicate, iar familiile sarace au probleme cu plata facturilor. In economiile aflate in curs de dezvoltare, fiecare crestere cu 1 grad a anomaliilor de temperatura duce la o crestere de aproximativ 1% a inflatiei aproximativ trei luni mai tarziu.a

In lunile de iarna si in unele locuri mai racoroase, preturile pot scadea, pe masura ce vremea mai calda prelungeste sezoanele de crestere sau reduce cererea de incalzire. Insa, in cea mai mare parte a lumii, preturile sunt asteptate sa creasca, mai degraba decat sa scada. "Avem suficiente date pentru a intelege ca acesta este un risc macroeconomic major. Sarcina noastra este sa-l monitorizam", arata Fulvia Marotta, cercetatoare la Universitatea Oxford.

Expertii spun ca aceste cresteri dramatice de preturi ar putea face ca alimentele sa devina inaccesibile pentru saraci si ar putea determina schimbari politice.

Iar desi socurile climatice imping in principal preturile in sus pe termen scurt, acestea pot ajunge sa fie mai persistente daca schimba asteptarile consumatorilor privitoare la inflatie. Consumatorii care sunt deja ingrijorati cu privire la incalzirea globala viitoare au de asemenea asteptari mai ridicate legate de cresterea preturilor. Iar aceste tipuri de convingeri pot deveni o profetie care se autoimplineste, avertizeaza Marcus Molbak Ingholt, economist pe climat in cadrul bancii centrale daneze.

Consumatorii isi bazeaza asteptarile privind inflatia pe articole precum preturile alimentelor si energiei, categorii la randul lor vulnerabile la climateflation. Cand oamenii anticipeaza inflatie in crestere, pot cere majorari salariale, impingand si mai sus inflatia. "Cea mai buna modalitate de a evita efectele negative ale schimbrilor climatice este sa avem o tranzitie verde la nivel mondial. In absenta acesteia, o lume mai fierbinte va fi probabil si una mai scumpa", arata Ingholt.