Business international

Dunarea alimenteaza trei centrale nucleare cu apa pentru racire, Paks din Ungaria, Kozlodui din Bulgaria si Cernavoda din Romania. Vara, cand este canicula, cand precipitatiile sunt reduse si cotele Dunarii scad, nu este neobisnuit ca Paks sa aiba probleme, dar acestea apar mai degraba din cauza apei prea calde, cand temperatura ei depaseste 29,5 grade Celsius, decat a nivelului mic al fluviului.

De asemenea, nu este neobisnuit ca guvernul sa permita functionarea daca temperatura apei depaseste aceasta limita. Sambata, operatorul centralei, MVM, a anuntat reducerea productiei unuia din cele patru reactoare cu 243 de MW pentru ca temperatura apei Dunarii in zona punctelor de deversare a apei de racire a atins 29,7 grade Celsius. Reactoarele de la Paks, cu tehnologie sovietica, au o capacitate de pana la 479 MW fiecare. Ministerul energiei a indemnat populatia sa diminueze consumul de electricitate in perioada de varf.

La Paks, productia este redusa cand apa Dunarii in zona punctelor de deversare trece de 29,5 grade Celsius din motive ce tin de mediu, apa mai calda eliberata afectand flora si fauna fluviului. La Kozlodui, productia reactoarelor nu a fost niciodata afectata de cotele prea joase sau prea ridicate ale Dunarii si nici de temperatura apei. Centrala are in prezent doua reactoare functionale. Unitatiile 1, 2, 3 si 4 au fost inchise ca o conditie impusa Bulgariei pentru aderarea la UE.

Productia reactoarelor de la Kozlodui nu a fost redusa sau oprita nici in 2003, cand Dunarea a atins un nivel scazut record. Centrala foloseste o statie de pompare in situ dotata cu 34 de pompe de mare capacitate si proiectata sa mentina un flux stabil de apa de racire chiar si cand Dunarea scade la niveluri record. Proiectarea a tinut cont de cotele inregistrate intr-un secol. La Cernavoda, productia a fost afectata in 2003 si este diminuata in prezent din cauza cotelor prea mici ale Dunarii.

Insa Dunarea scazuta produce si alte necazuri, nu doar reducerea productiei de energie nucleara. Apa mai putina pe Dunare inseamna mai putina apa, sau deloc, pentru irigatii si transport pe fluviu ingreunat. Dintre tarile riverane, transportul pe Dunare, in special de marfuri, are cea mai mare amploare in Romania si Ucraina. In Serbia, nivelul scazut al Dunarii din aceasta perioada ingreuneaza aprovizionarea cu produse petroliere.

In Ungaria, sistemele de irigatii se alimenteaza mai ales din Tisa. In Romania, Dunarea este principala sursa de apa pentru zonele predispuse la secete grave si desertificare. Se poate vorbi de o criza de apa pe Dunare, iar cand si afluentii fluviului raman fara apa, se poate vorbi de o criza regionala. In Serbia, bazinul raului Velika Morava (Morava Mare) este la distanta de cateva zile de minimul biologic, adica nivelul minim de apa necesar pentru supravietuirea, deplasarea si reproducerea vietii acvatice in timpul perioadelor secetoase sau cu apa putina. In Ungaria, Velence, una din perlele comorii de lacuri a acestei tari, a ajuns la cota joasa record de 40 de cm, iar guvernul a stabilit ca anul acesta nu mai are ce face decat sa limiteze distrugerile. Pentru salvarea lacului este nevoie de un plan complex pe termen lung, care sa implice inclusiv schimbari legislative.

Se poate vorbi de o criza de apa in toata Europa Centrala. Iar aceasta a facut evident ca managementul si retentia apei sunt chestiuni de importanta critica pentru tari sprecum Ungaria, Cehia si Slovacia. Iar vestile pentru viitor nu sunt bune. "Pregatiti-va pentru secete mai intense si cu frecventa mai mare", avertizeaza Pavel Zahradnicek, climatolog pentru Institutul de hidrometeorologie din Cehia. El a vorbit pentru Balkan Insight. In Cehia, anul acesta din cauza secetei recoltele agricole vor fi cu pana la 40% mai mici decat in 2025. Recolta mica inseamna profit putin sau deloc si costuri cu asigurarea mari.

Solul uscat a afectat si viile tinere, cu impact asupra industriei vinului. Berarii au fost fortati sa reduca productia, un proces care foloseste intens apa.

Dintre tarile regiunii, Ungaria este cel mai grav afectata de actualul episod de seceta si canicula. Guvernul cauta solutii. "N-ar trebui sa lasam apa sa curga afara din Ungaria. Trebuie oprita cumva. Personal, nu-mi place aceasta metoda, dar pare inevitabil sa trebuiasca sa construim niste lacuri de acumulare, niste barraje", a spus pentru RTL noul ministru al mediului, Laszlo Gajdos, primul pe care Ungaria il are in ultimii 16 ani.

Andras Szollosi-Nagy, consilier la ONU in diplomatia apei si fondator al Consiliului Mondial al Apei, este si el adeptul lacurilor de acumulare. "Retentia apei este intotdeauna cumva parte din suveranitatea nationala. Dar tara din amonte crede ca toata apa ii apartine, iar daca o opreste, tara vecina din aval este afectata. Avem nevoie de un management al apei integrat in regiune", a explicat el.

Specialistul spune ca nu exista o solutie universala si totala la aceste probleme: baraje, rezervoare, tehnologii noi, monitorizare din satelit si inundatii controlate pot toate avea cate un rol.