Companii

￢ Impactul unei industrii se masoara atat in contributiile la bugetul de stat, ponderea in PIB, numarul de fabrici, dar si investitiile realizate de companii. Iar berea este unul dintre acele sectoare care reusesc an de an sa mentina aceste cifre la un nivel ridicat ￢ Ultimii ani nu au fost usori pentru aceasta piata, insa echipele marilor companii prezente pe plan local au reusit sa mentina Romania atractiva in ochii actionarilor. Asa ca investitiile au continuat, in timp ce antreprenorii - cei care mizeaza pe berea artizanala, nu s-au dat batuti si au inovat constant pentru a-si mentine businessurile pe panta ascendenta ￢ Per total, acest "greu" este pus pe umerii a 89 de unitati de productie care, cu toate provocarile, au reusit sa aduca mai multi bani la bugetul de stat. Cum atragem mai multe investitii astfel incat sa crestem nu doar productia de bere, ci si forta de munca angajata in acest sector, dar sa si mentinem locul Romaniei in liga marilor producatori de bere de la nivel european?

Atragerea mai multor investitii este un deziderat prezent in toata economia locala, mai ales in contextul unei economii globale tot mai competitive, in care accentul cade nu doar pe reducerea costurilor, ci si pe inovatie si un impact mai mic asupra mediului.

In toata aceasta "epopee" economica, sunt sectoare care deja reusesc sa-si mentina competitivitatea pe plan european, au traditie, fac investitii, deci o baza solida pe care pot creste in continuare. Sectorul berii din Romania este un astfel de exemplu, insa companiile se uita cu ingrijorare spre viitor, in contextul in care lipsa de predictibilitate caracterizeaza deja economia locala de ani buni. Iar pentru a atrage mai multe investitii, pentru a creste increderea investitorilor, este esential ca politica fiscala sa fie stabila, anuntata cu suficient timp inainte si respectata, spun reprezentantii asociatiei Berarii Romaniei.

"Sectorul berii are multe contraexemple la acest capitol, iar cel mai recent se intampla chiar acum, cand vorbim. Desi anul trecut s-a reglementat un calendar de crestere graduala a accizei la bere pentru urmatorii doi ani, in 2025 acesta a fost ignorat. Asa ca in loc de o crestere a accizei de 4,3%, avem una de 15%. In plus, aceasta nu este o masura izolata, ci a venit la pachet cu majorarea TVA, care afecteaza intregul lant de productie", arata Constantin Bratu, director general, Berarii Romaniei, care adauga ca berea este un produs accizabil, iar modificarile frecvente ale acestei taxe descurajeaza planurile jucatorilor pe termen lung. De altfel, aceste dezechilibre in ceea ce priveste taxarea s-au vazut inclusiv in evolutia productiei de bere, care in ultimii doi ani a stagnat la circa 15 milioane de hectolitri si a evitat cu greu un declin pana la minimul ultimilor 20 de ani, cel raportat in 2014.

In cifre, aceasta productie inseamna ca berea are o contributie estimata la peste 3,1 miliarde de euro anual la PIB-ul national. Practic, aproximativ 1% din PIB-ul Romaniei este adus de acest sector care inseamna practic aproape 90 de producatori, fabrici mari si microberarii. In ultimele doua decenii, doar o unitate mare de productie a fost deschisa de la zero in acest sector. In aceasta perioada, trei fabrici mari si-au inchis portile. Insa, marii jucatori au investit in modernizarea capacitatilor, dar si in extindere, in timp ce industria berii a cunoscut si o inflorire odata cu dezvoltarea sectorului berii artizanale si a microberariilor. Reprezentantii Berarii Romaniei spun ca un acces mai mare la fonduri europene si programe guvernamentale ar putea creste semnificativ nivelul de investitii, mai ales in randul antreprenorilor mici si mijlocii din sector.

"Este vorba mai ales despre fonduri nerambursabile pentru modernizarea liniilor de productie, eficienta energetica, ambalaje sustenabile. Crearea unor programe dedicate industriei agroalimentare care sa includa si berea ar fi de asemenea un stimul important pentru investitii", au punctat acestia. In plus, un cadru legislativ favorabil pentru investitii verzi ar atrage companiile mari, care au obiective globale de reducere a amprentei de carbon. Iar acestea au dovedit deja ca vor sa se implice in proiecte majore de mediu, cum este Sistemul de Garantie-Returnare, care deja a ajuns, in mai putin de doi ani de la demarare, sa devina un model de bune practici in economia circulara locala.

Ce masuri fiscale au ajutat cel mai mult in anii in care piata a crescut?

Retrospectiv, reprezentantii Berarii Romaniei spun ca anii 2006 - 2008, inclusiv, au fost unii foarte dinamici pentru piata berii, in anticiparea aderarii Romaniei la UE. In 2005, consumul de bere in Romania era de 70 de litri per capita, pe an, iar piata aproape la nivelul din prezent: 15,2 milioane de hectolitri. Apoi, in 2006, 2007, 2008, consumul a crescut constant in ritm cu evolutia economiei - pana la 93 de litri de bere per capita, pe an, in anul dinaintea crizei economice mondiale (2008).

"Dincolo de aceasta perioada marcata de cresteri economice puternice, alternand cu recesiunea, un exemplu elocvent de influenta a taxarii asupra pietei este anul 2013. Atunci, acciza la bere a fost majorata cu 10%, asa ca productia de bere in Romania scade pana la 16,3 milioane de hectolitri. In acelasi an, guvernul decide sa nu ia in calcul cursul euro anuntat de Banca Centrala Europeana (BCE) la 1 octombrie pentru anul urmator. Asa ca Ministerul Finantelor calculeaza acciza la bere pentru 2014 la o valoare mai mare decat cea din 2013, respectiv cursul BCE de la 1 octombrie 2012. La aceasta adauga IPC - indicele preturilor de consum din septembrie 2013." Ce se intampla odata cu aceasta crestere a taxarii? In 2014, productia de bere ajunge la minimul ultimilor 20 de ani (2005 - 2024), respectiv 14,9 milioane hectolitri.

Astfel, puncteaza reprezentantii Berarii Romaniei, in ciuda asteptarilor guvernului, de crestere a incasarilor din acciza - inclusiv la bere - acestea au scazut cu aproape 1% (de la 673 de milioane de lei in 2013, la 668 milioane de lei in 2014). Practic, a scazut productia, au scazut si incasarile.

Incepand cu 2015, valoarea accizei este stabilita in lei, conform noului Cod Fiscal, care introduce mecanismul de calcul al accizei raportat la Indicele Preturilor de Consum. Acesta a dat startul unei perioade de stabilitate a productiei de bere. in 2016, 2017 si 2018, piata s-a raportat la un nivel IPC unitar, ceea ce a mentinut nivelul accizei neschimbat pentru acesti ani.

" Aceasta perioada de trei ani a reinscris piata pe un trend ascendent dupa caderea din 2014 si ar fi putut sa continue daca, in 2021, la pachet cu urmarile pandemiei de COVID, Guvernul nu ar fi decis sa modifice arbitrar nivelul accizei la bere, complet in afara prevederilor Codului Fiscal. De atunci, aproape toti anii au adus modificari succesive si peste noapte ale accizei la bere", au mentionat reprezentantii Berarii Romaniei. Iar asta a tinut piata departe de cresteri puternice, venind la pachet cu incertitutine si neincredere pentru populatie. In acest context, cum putem atrage o investitie mare in industria berii? Reprezentantii Berarii Romaniei explica faptul ca avand in vedere trendul ultimilor ani, este evident ca piata se afla intr-o zona de echilibru fragil, marcata de perspective negative in ceea ce priveste evolutia economica si viitoarele masuri fiscale. Totodata, marii producatori de bere vor sa-si respecte angajamentele in ceea ce priveste Sistemul de Garantie Returnare, dar si investitiile proprii - lucru deja dificil in conditiile mentionate. "In acest context, pe termen scurt, marja capitalului disponibil pentru noi capacitati de productie se ingusteaza semnificativ. Daca economia va arata mai bine, daca sectorul va fi lasat sa se dezvolte in conditii de taxare echitabila si predictibila, cu siguranta mai putem vedea o fabrica mare in sectorul berii."

Consumul s-a mutat in zona premium. Cum il mentinem acolo?

Incepand din 2015, consumul de bere la PET a inceput treptat sa scada, exceptie facand anul pandemiei - 2020. Astfel, consumatorii s-au indreptat catre alte ambalaje, cu pret mai mare per litru, inclusiv catre sticla. Iar aceasta tendinta s-a pastrat in ultimii ani, desi consumul per total nu a inregistrat cresteri. De pilda, in 2024, pe tipuri de ambalaje, livrarile de bere la draft au crescut cel mai mult, cu 13% fata de 2023, iar PET-ul a continuat sa scada, marcand un declin de 4% fata de 2023. Astfel, vanzarile de bere la PET au ajuns la 35,4% din volumele totale de bere in timp ce livrarile de bere la sticla s-au mentinut constante (32,2% din vanzarile in volum), cele la doza au crescut si ele, cu 9% fata de anul anterior.

Berarii explica faptul ca mai ales consumatorii tineri si din mediul urban, cauta experiente, nu doar un produs standard. Iar imaginea de brand, originea, sustenabilitatea sau retetele speciale (IPA, stout, lager, craft etc.) justifica un pret mai mare. Multi prefera sa consume mai putin, dar mai bun - ceea ce poate mentine trendul chiar si in perioade de moderare a consumului. In perioade de crestere economica, premiumizarea accelereaza, pentru ca oamenii au disponibilitate financiara mai mare, puncteaza reprezentantii Berarii Romaniei.

"In recesiune sau context cu inflatie ridicata, o parte din consumatori migreaza spre marci mainstream sau private label (mai ieftine). Totusi, un segment mic, stabil, ramane fidel premiumului - deci trendul nu dispare, doar incetineste. Amplitudinea acestei incetiniri depinde de nivelul pietei din perspectiva obiceiurilor de consum si de rezistenta veniturilor consumatorilor la dificultatile economice". Insa, faptul ca Romania trece printr-un context economic dificil face dificila anticiparea evolutiei categoriei premium.

"Pentru ca tot practica ne arata ca se mai poate intampla o polarizare a pietei, respectiv segmentul premium sa continue sa creasca, dar in paralel sa creasca si segmentul low-cost, in timp ce "clasa de mijloc" (bere mainstream) sa pierda teren".

Zero evaziune fiscala in industria berii. De ce?

Industria bauturilor alcoolice este traditional cunoscuta pentru problemele legate de "piata neagra", care vin in principal din traditia de a produce in propria gospodarie, dar si din importurile ilegale. Berea este insa un sector ocolit de evaziune.

"Motivele pentru care autoritatile fiscale din Romania au validat in mod repetat faptul ca nu exista evaziune fiscala pe lantul de productie a berii tin, in primul rand, de trasabilitatea materiei prime si a productiei. In productia de bere, materiile prime (malt, hamei, apa, drojdie) sunt bine standardizate si usor de urmarit. In plus, procesele tehnologice sunt bine definite: cantitati de input vs. output. Daca exista discrepante semnificative intre ce intra si ce iese, apar semnale de neregularitate", explica reprezentantii Berarii Romaniei, vocea industriei de profil.

Companiile de bere folosesc materii prime relativ fixe: malt din orz (sau alte cereale maltificate), hamei, apa si drojdie. Cantitatile necesare pentru a produce un hectolitru de bere sunt bine cunoscute si documentate (exista coeficienti de conversie destul de stabili). Asta inseamna ca exista o corelatie clara intre input (materii prime) si output (berea produsa). Daca, de exemplu, un producator declara ca a folosit 10 tone de malt, autoritatile pot estima destul de precis cati hectolitri de bere ar trebui sa rezulte, mai explica acestia.

Maltul si hameiul nu sunt produse "informale" cumparate la colt de strada - ele provin de obicei de la furnizori industriali mari, in loturi mari, cu documente de achizitie. Apa si drojdia sunt, de asemenea, usor de monitorizat (apa provine din retea sau foraje autorizate, iar drojdia se cumpara in culturi controlate). Astfel, lantul de aprovizionare lasa o "urma documentara" clara: facturi, contracte, transporturi, puncteaza reprezentantii Berarii Romaniei. In plus, in bere, materiile prime sunt nisate, provin de la furnizori mari si sunt destinate aproape exclusiv productiei industriale de bere, astfel ca nu prea exista "consum casnic" de tone de malt sau hamei.