Opinii

De la 1 ianuarie Bulgaria va trece la euro, ceea ce nu este putin lucru pentru o tara aflata, precum Romania, pe ultimele locuri ale clasamentelor din Uniunea Europeana la PIB per capita, salariu mediu sau gradul de urbanizare.

Este posibil ca unii economisti sa vina si sa puna ca trecerea la euro este prematura, ca nu a atins Bulgaria nivelul de "convergenta reala". Aceste termen, atingerea "convergentei reale", a fost adus in discutie si in cazul Romaniei in perioada 2013-2015, cand toti indicatorii necesari pentru trecerea la euro erau satisfacuti si la noi - datoria publica, deficitul bugetar, inflatia, dobanzile la datoria publica si cursul. Dar "nu s-a vrut". Istoria va arata cine nu a vrut trecerea la euro in acea perioada. Cert este ca pentru o tara precum Bulgaria, cu un PIB de circa 100 miliarde de euro, un pic peste un sfert din cel preconizat pentru Romania anul acesta, euro va fi o ancora de stabilitate.

Chiar daca se poate spune ca va consfinti de fapt situatia de legare a levei de euro, anterior de marca germana, prin Consiliu Monetar, lichiditatea tranzactiilor, accesul la finantare mai ieftina si nu in ultimul rand sentimentul de apartenenta deplina la un spatiu economic care, cu toate slabiciunile sale de moment, inca reprezinta a doua putere economica a lumii, sunt avantaje la care Romania inca spera.

Exista acum pe piata si alte teorii - ca trecerea la euro are mai multe avantaje pentru tarile mai mici - si intr-adevar am vazut ce grabite au fost Slovacia, Slovenia, tarile baltice si mai recent Croatia sa treaca la euro. Si ca tari precum Romania, Cehia, Ungaria sau Polonia au si avantaje dar si dezavantaje, pentru ca au nevoie de flexibilitatea cursului de schimb in caz de situatii dificile. Bine, pentru Ungaria sau Polonia euro a devenit deja si un subiect politic, asa incat calculul strict economic nu va mai fi suficient pentru urmatorii ani.

Numai ca in caz de furtuna pe pietele internationale, scutul euro este de folos, dupa cum s-a vazut pana la urma in cazul Greciei, care acum a devenit capabila, dupa reforme dure, sa plateasca inainte de scadenta o parte din datoria publica pentru a reduce povara dobanzilor.

Si iata cum, desi te-ai fi asteptat ca euro sa vina spre Romania pe la Vest, ajunge la sud. Sudul devine noul Vest. Asa cum este Bulgaria vazuta usor depreciativ de romani, uite ca este peste noi si la euro, si la turismul de litoral si la cel pentru ski, si daca incepem sa calculam inclusiv la lungimea autostrazilor raportata la suprafata tarii.

Iar la balanta comerciala, care s-ar putea considera "meciul" competitivitatii dintre doua state, Bulgaria si-a majorat exporturile in Romania in ultimii 10 ani de la 1,9 miliarde de euro la 5,6 miliarde de euro, pe cand Romania si le-a crescut de la un nivel oarecum asemanator, de 1,9 miliarde de euro, la doar 4,1 miliarde de euro.

Ce inseamna asta? Ca de la un meci egal al comertului in 2015, in 2024 am ajuns sa pierdem la "scorul" de -1,5 miliarde de euro meciul comercial cu Bulgaria, cat a ajuns deficitul comercial. De fapt, parintii bucuresteni stiu cel mai bine cand la petrecerile copiilor torturile bulgaresti de la Nedelya sunt printre cele mai apreciate.

Nu doar vecinii bulgari ne-au lasat in urma la deficitul comercial. Polonia si Ungaria au deveni adevarat "amenintari" pentru stabilitatea externa a Romaniei, in conditiile in care cu Polonia deficitul comercial s-a triplat in ultimii 10 ani, de la 1,5 miliarde euro in 2015 la 4,3 miliarde de euro in 2024, iar cel cu Ungaria s-a dublat. Cum s-a intamplat? Polonia aproape ca si-a triplat efectiv exporturile catre Romania in ultimii zece ani, de la 3 mld. euro la 8 mld. euro. Exporturile Romaniei au crescut doar 1,5 mld. euro la 3,7 mld. euro in aceeasi perioada.

Ce ne arata aceasta evolutie? Ca polonezii au crescut, au devenit mai competitivi, si s-au dus acolo unde au gasit terenul mai slab. Nu mai vorbim de extinderea firmelor poloneze prin achizitii si de fondurile de investitii cu capital polonez care grebleaza constant pentru oportunitati pe piata locala. Intai exporti, apoi te duci cu productia sau cumperi active - acesta este parcursul pe care l-a aplicat Vestul, pe care il urmeaza astazi punctual polonezii.

Puterea unei economii de a produce este cheia. Daca ai puterea de a produce, vine si puterea de a strange taxe. Nu am auzit de o tara care sa creasca prin importuri si deficite comerciale. Iar daca o face, o face numai prin datorie externa si datorie publica, iar scadenta vine rapid.

Si cine spune ca deficitul comercial si cel bugetar nu sunt legate ar face mai bine sa se uite la tabloul prezentat chiar in astazi de federatia patronala Concordia. Romania, cu 8% deficit bugetar si 8% deficit de cont curent, este in tablou cu Egiptul la ambele deficite - de cont curent si bugetar - de peste 5% din PIB. Pana si Serbia, iarasi o tara subapreciata, este la doar 3% din PIB deficit bugetar si la 5% din PIB deficit de cont curent.

Ca si la fotbal, pana sa visam la meciurile din Champions League, sa vedem ce facem la meciurile de aici din Balcania, ca daca mergem tot asa ne cam imbatam cu apa rece.