Eveniment

Poate ca nu va dati seama, dar in constructii, cum se spunea inainte, traim in "miezul unui ev aprins", cu toate motoarele turate. Toate datele ne arata asta - este cea mai mare valoare a pietei constructiilor din istorie, care s-a triplat in 10 ani.

Si ceea ce mi se pare foarte important este misiunea constructorilor, de toate felurile - pornind de la infrastructura, rezidential, nerezidential, poduri si asa mai departe. Este o misiune cruciala, pentru ca dumneavoastra practic faceti acea Romanie - sau o faceti deja de multi ani, dar abia in ultimii ani o vedem cu adevarat - acea Romanie pe care o visam.

Pentru ca, vedeti, romanii cheltuie 10 miliarde de euro pe an - au ajuns sa cheltuiasca de 7-8 ori mai mult decat acum 10 ani - pe excursii in strainatate, pe vacante. Iar atractia aceasta nu este atat data de mancare sau de plaje, ci de aceasta dorinta, poate subliminala, de a merge undeva intr-o normalitate.

Aceasta normalitate inseamna cladiri frumoase, sosele bine facute, spatii moderne si un context diferit fata de ceea ce traim noi. Ce fac constructiile? Innoiesc lumea, ne dau o noua viata. Cum mai spus pe aceasta scena: in 1998-1999, cand am inceput activitatea ca jurnalist, erau doar doua cladiri de birouri moderne in Bucuresti - World Trade Center si cladirea Modern, unde era fostul sediu al Bursei de pe Bulevardul Carol.

Faptul ca intrai acolo era ca intr-o magie, cand vedeai cladirile de sticla. Era Occidentul. Intre timp, cand vii acum de pe autostrada din nord pe A3 si te apropii de zona unde sunt turnurile de la Floreasca sau din Pipera, nu ai senzatia ca vezi La Defense din Paris sau Manhattan?

Romania s-a schimbat enorm si dumneavoastra trebuie sa o schimbati in continuare. Avem o misiune - si asta este important si pentru Gen Z. Ei vor altceva. Vor o altfel de Romanie. Cine o face? Dumneavoastra.

Pentru ca, in afara de a ne gandi si a ne simti occidental, trebuie sa vedem fizic cum arata acest mod occidental. Recuperarea aceasta despre care vorbim de ani de zile trebuie sa devina vizibila.

Sigur ca acum traim o perioada mai complicata, nu vedem clar ce se intampla la nivel international, tensiunile sunt majore. Anul trecut a trebuit sa majoram taxele. Insa dumneavoastra sunteti, as putea spune, un sector privilegiat.

S-au taiat bani din alte categorii, s-au impus taxe unde nu erau, insa nu s-au taiat investitiile. Avem cel mai mare nivel al investitiilor in PIB in 2025 si probabil si anul acesta.

Aceasta este partea pozitiva. Partea negativa este ca, de acum inainte, banii - care sunt multi - trebuie sa mearga unde trebuie. Sa nu fie risipiti.

Noi suntem, ca ziar, ca un periscop si urmarim ce se intampla. Eu nu vad rapoarte ale Curtii de Conturi, nu vad semnalate abuzuri suficient pentru banii cheltuiti aiurea. In sectorul 3, de exemplu, stie toata lumea de cate ori se schimba trotuarele - complet fara rost. Borduri, stalpisori, piste de biciclete in camp nefolosite - aceeasi situatie in toata tara.

De acum inainte, avand in vedere sumele mari de care dispunem, cred ca este esential sa eficientizam cheltuielile. Putem face enorm doar din economii si din eficientizare.

A doua chestiune: lipsa de calitate a constructiilor. Nu avem suficient respect pentru arhitectura. Constructorul trebuie sa lucreze impreuna cu arhitectul. Nu respectam finalitatea constructiei, nu respectam omul. Constructiile trebuie gandite pentru oameni, nu pentru cladiri.

Daca iesi din Bucuresti, vezi blocuri in camp. Vile in camp. Asta inseamna ca puterea arhitectului-sef si a urbanistului este mica in raport cu investitorii si constructorii.

Deci reiau: daca nu suntem atenti la risipa si la calitate, exista riscul ca acesti bani - inclusiv cei privati - sa nu isi atinga eficienta. Degeaba avem recorduri de cheltuieli, daca ii risipim si nu facem lucruri de calitate, folositoare.

Haideti sa vedem cateva date care confirma boomul pietei constructiilor.

Suntem la un record istoric al lucrarilor de constructii. Fata de 2016-2017, cand am avut o perioada de scadere, acum vedem o crestere puternica.

In 2025 estimam o piata de aproximativ 50 de miliarde euro. Asta este dimensiunea pietei constructiilor in Romania, este o triplare fata de 2016.

Avem practic o triplare in ultimii 8-9 ani - de la aproximativ 75 de miliarde lei in 2015 la 240 de miliarde lei in 2024. O dublare fata de perioada pandemiei, in ultimii 5 ani. Probabil ca in 2025 a ajuns la 250-260 mld.lei, deci 50 mld. euro.

De aceea spun ca sunteti una dintre cele mai puternice piete ca ritm de crestere. Exista si alte sectoare in crestere - sanatatea privata, educatia privata - dar nu la aceasta magnitudine.

Raportat la cifra de afaceri totala din economie, constructiile aveau o pondere de circa 6% in 2015. Acum suntem la aproximativ 9%.

Este un record la nivel european.

Trebuie sa constientizam acest lucru. In activitatea de zi cu zi nu realizam intotdeauna cat de mare este forta acestui sector.

M-am uitat si la firmele cu peste 500 de angajati, ca sa vedem puterea companiilor. Ce s-a schimbat este ca acum avem o noua clasa de antreprenori puternici.

In trecut, acum 10-15 ani, s-a mai creat capital local in constructii, dar acele firme nu au rezistat. Acum avem companii solide cu peste 500 de angajati, care au ajuns la o cifra de afaceri totala de aproximativ 26 de miliarde lei - adica 5 miliarde de euro. E foarte important sa ai constructori puternici.

In Austria, de exemplu, doua dintre primele cinci companii ca cifra de afaceri sunt firme de constructii.

Mi-a spus candva un director al unei mari companii austriece de constructii care activeaza in Romania: "O companie mare de constructii trebuie sa aiba in spate o banca, iar impreuna fac o tara".

Firmele de constructii si bancile mari sustin economia. De ce trebuie aceasta relatie? Pentru ca domeniul este volatil, exista probleme de cashflow, iar banca ofera stabilitate si sprijin financiar.

Ei bine, noi acum am acumulat, in acesti ani, s-a format capital romanesc. Cand ai tot mai multi jucatori cu peste un miliard euro si mai mult cifra de afaceri, de aici va urma, practic, urmatorul pas: poti sa treci de la constructiile de cladiri la constructii de infrastructura, la tuneluri, la poduri, la lucruri din ce in ce mai sofisticate.

Si, odata ce ai un portofoliu atat de mare, acesta este inca un castig enorm - nu numai schimbarea Romaniei, ci acumularea de know-how, de expertiza si de forta financiara.

De aceea, de acum incolo, vom vedea de ce este important acest sector pentru economia romaneasca. Inca o data: este important pentru ca avem aici capitalul privat romanesc, care are una dintre cele mai mari ponderi fata de alte sectoare din economie.

Evolutia numarului de firme de constructii - bineinteles, nu a fost o triplare, asa cum am vazut la nivelul cifrei de afaceri. Avem o dublare, ceea ce inseamna o crestere a cifrei de afaceri medii pe firma.

Exista o oarecare scadere in 2023-2024. Vom vedea la finalul acestui an, pe datele din 2025, daca tendinta a continuat, in special pe constructiile de cladiri.

Lucrarile speciale de constructii - fundatii, instalatii, activitati specializate - a incetinit si aici numarul de firme ca ritm de crestere, dar sectorul ramane unul foarte atractiv.

Din perspectiva locurilor de munca, tot mai multi absolventi de liceu si de facultate se indreapta spre acest domeniu. Si nu are cum sa nu fie asa - avem enorm de construit, nu doar in Romania, ci si in regiune si la nivel international.

Daca aloci 4% din PIB pentru armament, ce inseamna asta? Inseamna viitoare distrugeri. Si cine trebuie sa reconstruiasca? Constructorii.

Asa ca, daca lumea va trece - si deja trece - printr-o astfel de faza, in care, in loc sa investim in sanatate si educatie, investim in armament, in final tot dumneavoastra veti fi chemati sa reconstruiti.

In zona lucrarilor de inginerie civila vedem, de asemenea, crestere - aici este nevoie de mai multa expertiza.

Cladirile rezidentiale au scazut in 2024, probabil in special in Bucuresti, dar si in alte orase. In schimb, cladirile nerezidentiale au crescut, iar in interiorul acestui segment vom vedea exact ce subsectoare au performat.

Transportul - bineinteles - este in crestere, la fel si constructiile industriale specializate.

Mai exista si un capitol interesant - "alte lucrari de inginerie civila" - care nu este foarte clar detaliat in statistica, dar care are o valoare semnificativa, aproape de 10 miliarde de euro.

Aceasta este impartirea generala: rezidential, nerezidential si infrastructura de transport, fiecare cu valori intre aproximativ 10 si 15 miliarde de euro, totalizand piata de circa 50 de miliarde euro.

Care este cea mai mare dinamica? Datele de la INS, din baza Tempo, arata ca exista o accelerare puternica la infrastructura rutiera.

Cei aproximativ 50 de miliarde de lei reprezinta investitii totale ale statului roman in drumuri- nu doar prin CNAIR sau CNIR, ci si prin autoritatile locale si judetene.

In ultimii 3-4 ani, avem mai mult decat o dublare a acestor investitii, pana in 2024, iar cresterea a continuat.

Partea de autostrazi a ajuns in 2024 la aproximativ 13 miliarde de lei alocari si vedem si rezultatele. Fara bani, nu se poate construi.

Cand s-au alocat fonduri consistente pentru autostrazi, am vazut si progresul concret.

La poduri, tuneluri si lucrari subterane, anul 2021 a fost unul foarte bun, iar ulterior a existat o scadere. Vom vedea daca proiectele actuale vor readuce cresterea in acest segment. De ce este important acest lucru? Pentru ca sunt lucrari de mare complexitate, iar pe masura ce companiile romanesti avanseaza in aceste domenii, creste valoarea adaugata in economie. Este esential ca aceasta zona sa fie dezvoltata de companii locale, care ulterior pot deveni competitive la nivel international.

Revenind la constructiile de cladiri - cladirile administrative, adica office - vedem scaderea din 2024 de care vorbeam. In schimb, exista o crestere solida in zona constructiilor industriale si a depozitelor.

Am analizat si evolutia cladirilor de comert versus cele industriale. Discutia clasica este ca se dezvolta prea mult retailul si prea putin productia.

Ma asteptam ca retailul sa fie mai sus si industria mai jos, dar probabil o parte din crestere vine din zona de depozite si logistica. Totusi, industria este prezenta si trendul este unul solid.

Este un trend pe care va puteti baza in perioada urmatoare.

Vedem, de exemplu, fabrica recenta de la Lehliu a companiei TeraSteel - o investitie de 20 de milioane de euro in panouri termoizolante. Si Bilka de la Brasov are o investitie intr-o noua fabrica de panouri.

Apar tot mai multe initiative de acest tip. Aceasta tendinta pune in miscare si alte sectoare din economie.

Dincolo de schimbarea vizibila a tarii, pe care o realizati prin proiectele dumneavoastra, apare o a doua misiune, dupa modernizare. Cu capacitatea financiara acumulata, incepeti sa investiti in amonte - in productia de materiale de constructii. Exact ceea ce Romania are nevoie.

Vedem discutii despre achizitii industriale majore, (SIDEX) despre extinderea in productie, despre integrarea pe verticala.

Din aceasta perspectiva, sectorul constructiilor devine un vector transformator al economiei romanesti.

Mai intai prin productia de materiale de constructii, iar apoi prin dezvoltarea industriala, unde valoarea adaugata este mult mai mare.

Si, incet-incet, acest ecosistem va continua sa se extinda.

Asa au inceput si multi intreprinzatori: la inceput cu comertul si apoi cu productia. Daca suntem deja cu piata la 50 de miliarde euro, cand va ajunge la 100 de miliarde - probabil in urmatorii 7-10 ani - automat vom vedea in spate si dezvoltarea de fabrici de toate felurile.

Si vedem deja acest lucru: cel mai mare jucator din retailul de materiale de constructii (Dedeman) este foarte implicat si in zona de productie.

Pentru ca, pana la urma, aceasta viziune integrata este esentiala.

De acum, Romania incepe sa joace strategic, iar constructiile sunt unul dintre cei mai importanti vectori, in conditiile in care 25 din 28 de sectoare industriale sunt in mainile companiilor multinationale.

Misiunea urmatoare sunt investitiile in calea ferata. Dupa zecile de miliarde de lei pe care le-ati vazut la drumuri, avem doar aproximativ 3 miliarde de lei la calea ferata, iar pe mine m-au uimit aceste cifre.

Avem o crestere fata de acum 5-6 ani insa daca ne uitam la ce face Europa, vedem ca suntem mult in urma. Totusi, apar semne de schimbare si in zona feroviara.

Avem vagoane noi, locomotive noi. Am si scris despre asta - mergi de la Bucuresti la Brasov in conditii foarte bune, daca prinzi acel InterCity pe care il vaneaza toata lumea, cu vagon restaurant nou, modernizat. Am nimerit intr-un astfel de tren si am scris o opinie. Dintr-o data simti ca esti in Occident.

Trebuie sa ajungem la normalitate: trenuri care pleaca la timp, ajung la timp, conditii bune. Este o zona care va reprezenta o oportunitate pentru dumneavoastra in urmatoarea decada - infrastructura feroviara.

Si va mai dau o zona extraordinara de constructii care urmeaza: o piata de aproximativ 10 miliarde de euro, din care cel putin 4-5 miliarde vor fi in Romania - industria nucleara.

Industria nucleara si calea ferata vor fi vectori importanti pentru urmatorii zece ani. Vom construi reactoarele 3 si 4 pana in 2035, iar reactorul 1 va fi modernizat. Ce inseamna asta? Inseamna ca firmele de constructii vor fi implicate direct.

Am avut recent un ZF Live cu presedinta Romatom Romania. Organizatia are doar 50 de membri si asteapta noi membri. Daca adaugam si zona de energie in general - energie verde si altele - vedem cata activitate este si aici.

Avem aproximativ 500.000 de angajati in sectorul constructiilor, conform statisticilor. Cheltuielile cu personalul sunt apropiate de rezultatul brut, iar rezultatul brut este in continua crestere.

Profitabilitatea este o garantie pentru investitii viitoare.

La o cifra de afaceri de aproximativ 50 de miliarde de euro, un rezultat brut de 7-8 miliarde de euro. Sunt bani pentru investitii.

Aceasta este o sursa importanta, atat pentru perioada mai dificila care urmeaza in urmatorii 2-3 ani, cat si pentru finantarea investitiilor, inclusiv cele din amonte, in capacitati de productie.

Din cele 50 de miliarde lei pentru drumuri, aproximativ 25 de miliarde lei sunt in mana guvernului - in special pe zona de autostrazi.

Avem cel mai bun an pentru autostrazi in 2025 si perspective bune pentru 2026 si anii urmatori.

Alocarile au crescut de cinci ori in ultimii sase ani si vedem rezultatele. Daca ritmul se mentine, vom ajunge pana la Pascani cu A7 anul acesta.

Urmatorii 5 ani vor fi cei mai buni ani din istoria Romaniei pentru infrastructura. Vom avea, in sfarsit, conexiuni complete: nord-sud si est-vest pe autostrada.

Vom traversa Carpatii pe Sibiu-Pitesti, iar pe partea de est, chiar daca Iasi-Targu- Mures mai dureaza, vom avansa si acolo. Vom avea si traversarea Dunarii si conexiunea pana la Constanta.

Toate acestea, impreuna cu aderarea la OECD, cu Schengen si cu noile fonduri europene, reprezinta garantia dezvoltarii Romaniei in urmatorul deceniu.

Aveti oportunitati si in zona sportiva - vedem un varf de investitii in stadioane si infrastructura sportiva.

Companiile romanesti au reusit sa se extinda in multiple directii.

Si inchei cu o idee pe care am mai prezentat-o: importanta strategica a acestui sector.

Economia romaneasca, din perspectiva ponderii capitalului, arata ca o "fabrica" detinuta in mare parte de capital strain. Aproximativ 25 din 28 de domenii industriale sunt dominate de capitalul strain.

Asa a fost evolutia istorica - Romania a avut nevoie de capital strain pentru a reconstrui si moderniza capacitatile industriale dupa 1990.

Vorbim de industrii precum: fabricarea de automobile, rafinarea titeiului, echipamente electrice, utilaje, telecomunicatii, IT, cauciuc si altele. In constructiile metalice, romanii detin aproximativ 54% - deci suntem la echilibru.

Aceasta "fabrica" dominata de capital strain este deservita de capitalul privat romanesc.

Hoteluri - 80% capital romanesc. Agricultura - 78%. Restaurante - 90%. Constructii - 77% dominanta a capitalului local. Transporturi - 64%.

Industria alimentara, mobilierul si productia de medicamente sunt printre putinele sectoare industriale unde romanii sunt inca majoritari.

Dar, ca dimensiune, aceste sectoare sunt mai mici decat constructiile. Hotelurile, restaurantele sau sanatatea sunt de 4-5 ori mai mici ca piata.

Transporturile sunt o piata mare, dar nu au acelasi nivel de complexitate.

Acolo poti avea 1.000 de camioane si 1.000 de soferi. In constructii insa ai ingineri, echipe complexe, know-how acumulat in 20-30 de ani pentru a executa lucrari dificile.

Prezenta dumneavoastra este un vector strategic.

Si acest lucru ar trebui luat in considerare atunci cand se discuta politici publice, masuri economice si reprezentare in dialogul cu statul.

Pentru ca multe sectoare - sanatate, restaurante, hoteluri - depind de multinationale. Iar acest lucru influenteaza modul in care isi exprima pozitiile.

Dumneavoastra sunteti intr-o competitie directa cu multinationalele si nu depindeti la fel de mult de ele.

Un furnizor de servicii care inchiriaza masini, un lant de restaurante sau un furnizor de servicii de sanatate depinde de consum si de relatia cu corporatiile, ceea ce ii limiteaza pozitionarea. In schimb, in constructii aveti mai multa autonomie. Aici este cu adevarat vocea capitalului privat romanesc independent.

Vedem in tari precum Turcia sau Polonia o afirmare puternica a capitalului local.

Interesele dumneavoastra nu sunt intotdeauna aliniate cu ale altor sectoare dependente de capitalul strain. Desigur, avem nevoie de investitii straine - ele sunt esentiale si au contribuit la dezvoltare. Dar, de acum inainte, nu putem trece de la 20.000 de euro PIB per capita la 40.000 de euro fara un capital local puternic si cercetare-dezvoltare.

Avem nevoie de procesare locala, de companii puternice si de vectori economici capabili sa duca Romania la urmatorul nivel, iar constructorii sunt capabili sa ofere tarii baza de decolare in urmatorul deceniu.