Banci si asigurari

Ministerul Finantelor a reusit sa se imprumute in acest an chiar cu dobanda de referinta negativa, in franci elvetieni. In luna ianuarie, statul a luat 175 milioane de franci elvetieni prin plasament privat extern, cu ajutorul Citibank Europe, ca aranjor, dupa cum reiese din datele Ministerului Finantelor analizate de ZF.

Dobanda pentru aceasta finantare in franci elvetieni este formata din referinta CHF Saron la 6 luni, care este in teritoriu negativ (-0,06%), la care se adauga marja de 1,37%, astfel ca dobanda ajunge la aproximativ 1,3%. Scadenta acestei finantari este peste cinci ani, in 2031.

Costul mare cu dobanzile la imprumuturile contractate de Ministerul Finantelor pentru finantarea deficitului bugetar si refinantarea datoriei publice a devenit un subiect de dezbateri intense. Cea mai importanta misiune a Trezoreriei Statului in anul 2026 este sa atraga sume importante prin imprumuturi, dar si sa scada dobanzile.

Atras de dobanda avantajoasa si constrans de necesarul inca mare de finantare, Ministerul Finantelor a folosit inca de la inceputul anului 2026, la fel ca si in 2025, noua modalitate de a face rost de bani pentru finantarea deficitului bugetar prin plasamente private externe, discutate direct cu marile banci, la dobanzi mai mici.

De pe pietele externe, Ministerul Finantelor ar urma sa imprumute in total in acest an 10 mld. euro prin eurobonduri, in scadere fata de nivelurile record din anii trecuti. Iar de pe piata interna, statul ar urma sa imprumute circa 160-170 mld. lei.

Necesarul brut de finantare este estimat la un total de 265-275 mld. lei in acest an.

An de an deficitele bugetare au fost pana acum tot mai mari, astfel ca datoria publica a explodat la peste 60% din PIB, fata de doar 12% din PIB in urma cu 15 ani. Iar principala preocupare este refinantarea datoriei publice, precum si finantarea deficitului bugetar, care ar trebui sa fie totusi ajustat la 6-6,5% din PIB in acest an, de la peste 8% din PIB in ultimii doi ani.

Partea paradoxala este ca, avand deficite mari si datorie publica in crestere, in ultimii ani, Romania a devenit un client din ce in ce mai important pentru marile banci de investitii, ajungand in pozitia de emitent constant de obligatiuni externe, in special pe euro, dar si in dolari, ceea ce i-a permis sa se imprumute pe termene din ce in ce mai lungi si la randamente avantajoase, uneori.