Business international

Saptamana trecuta a adus doua vesti importante pentru Europa si pentru Occident: una este ca UE avanseaza cu un plan pentru reducerea dependentei de China pentru aprovizionarea cu minerale critice, iar cealalta este ca si SUA au un astfel de plan, dar care implica pe aproape toata lumea, inclusiv UE si alti "aliati" pe care presedintele Donald Trump ii brutalizeaza cu politicile sale externe. Trump vrea sa conduca un club de zeci de tari care sa colaboreze cu administratia sa la construirea de noi lanturi de aprovizionare cu minerale critice pentru a asigura o independenta mai mare fata de China. Pentru intalnirea inaugurala a acestui club, Reuniunea Ministeriala privind Mineralele Critice, au venit la Washington oficiali din peste 50 de state si organizatii, un succes mult mai mare decat mult criticatul Consiliu al Pacii, condus tot de Trump.

In planul UE de reducere a dependentei de China, cel mai nou pas facut este ca s-a stabilit ca cele mai mari economii europene, Germania, Franta si Italia, vor conduce eforturile de constituire de rezerve de minerale critice, dupa cum a aflat Reuters de la surse apropiate situatiei. Germania va fi responsabila cu supravegherea aprovizionarii cu minerale esentiale, Franta se va ocupa de asigurarea finantarii pentru achizitiile efectuate de UE, iar Italiei ii revine misiunea de a gestiona depozitarea metalelor si mineralelor critice.

Intamplator sau nu, tot saptamana trecuta compania miniera canadiana Leading Edge Materials a confirmat ca a descoperit uraniu, aur, cobalt, nichel, plumb si zinc in vestul Romaniei. Portfolio.hu, principala publicatie de business din Ungaria, s-a grabit sa recomande compania, cotata la bursa, pentru investitii. Uraniul si cobaltul sunt considerate minerale critice in strategia UE privind resursele necesare economiei viitorului si electrificarii, in timp ce nichelul, plumbul si zincul sunt metale esentiale in industrie si pentru lanturile de aprovizionare care au legatura cu tranzitia spre energie verde.

Startul goanei Occidentului dupa noile metale si minerale pretioase a fost dat cand China a inceput sa-si foloseasca pe post de instrument de forta suprematia pe care o detine in domeniul mineralelor rare. China controleaza 70% din activitatea de minerit pentru pamanturi rare si 90% din cea de procesare. Cursa s-a intetit odata cu febra reinarmarii din Occident. Fara pamanturi rare nu se pot construi arme inteligente, aeronave militare moderne si submarine.

Administratia americana incearca sa se foloseasca de influenta globala pentru a contra puterea Chinei. Se foloseste si de forta si de orice avantaj, dupa cum o arata eforturile de a anexa Groenlanda si conditionarea eforturilor de pace din Ucraina de cedarea resurselor minerale ucrainene catre companiile americane. Unul din elementele centrale ale strategiei americane este constituirea unor rezerve de minerale critice de 11,7 miliarde de dolari pentru producatorii americani.

Initiativa, botezata Project Vault, va fi garantia ca "afacerile americane si muncitorii americani nu vor fi loviti de nicio penurie", dupa cum a explicat Trump. Anterior, Washingtonul a lansat o campanie de investitii in producatori de pamanturi rare, inclusiv companiile USA Rare Earth si MP Materials, la care guvernul este acum actionar. Campania probabil va continua. Prin urmare, Project Vault va fi un proiect public-privat. Un alt pilon al strategiei americane este colaborarea internationala. Vicepresedintele JD Vance a propus miercuri la Reuniunea Ministeriala privind Mineralele Critice de la Washington formarea unui bloc de comert pentru mineralele critice constituit din SUA si partenerii si aliatii lor.

Este vorba de o "zona de comert preferential" care va include preturi plafonate, o piata alternativa care nu implica China. Cum energia verde nu este o prioritate pentru Trump, eforturile au ca obiectiv mai ales apararea si securitatea economica. De asemenea, ele vor crea o piata mai stabila. In privinta "clubului" mineralelor esentiale, Washingtonul vrea ca un numar cat mai mare de "aliati si parteneri" ai Americii sa urmeze exemplul Australiei, care anul trecut a semnat un acord-cadru cu Statele Unite pentru reducerea dependentei de China in ceea ce priveste metalele necesare tehnologiilor moderne. Australia este o tara bogata in astfel de resurse.

Secretarul de stat Marco Rubio a spus ca 55 de tari au participat la ministeriala de la Washington pentru discutii. Printre ele se numara India, Japonia, Coreea de Sud, Thailanda, Germania, Australia si Republica Democrata Congo, toate cu capacitati de exploatare si rafinare. N-au lipsit nici reprezentantii unor tari din Orientul Mijlociu si nici cei ai statelor membre ale UE, inclusiv Romania. La summit a fost anuntat un acord bilateral intre SUA si Mexic si unul trilateral intre SUA, UE si Japonia pentru intarirea lanturilor de aprovizionare cu minerale critice. SUA au incheiat acorduri-cadru sau memorandumuri de intelegere cu Argentina, Marea Britanie, Ecuador, Guinea, Moroc, Paraguay, Peru, Filipine, Emiratele Arabe Unite si Uzbekistan. Departamentul de Stat a declarat ca Statele Unite au semnat alte zece intelegeri privind mineralele critice in ultimele cinci luni si au finalizat negocierile privind astfel de acorduri cu alte 17 tari, care nu au fost numite.