Business international

Inainte de a se retrage intre zidurile vechiului castel al cavalerilor teutoni Alden Biesen din Belgia, liderii politici ai Uniunii Europene au primit mai multe avertismente. Unul este ca economia europeana se dezindustrializeaza mai repede decat isi reduce dependentele toxice. Un altul, venit de la industriasii europeni, este ca Europa are nevoie de actiuni "urgente si curajoase" pentru reducerea preturilor energiei. Si chiar gazda sefilor de state si de guverne, premierul belgian Bart De Wever, a avertizat ca industria europeana este in mijlocul unei crize existentiale. Fostul ministru de finante vedeta al Greciei Yanis Varoufakis a preferat sa dea un sfat: alegeti federalizarea, le-a spus el. Altfel, "putem sa renuntam la euro".

Acestea au fost, de altfel, unele dintre temele principale de discutie la summitul UE informal organizat ieri in fosta fortareata teutona Alden Biesen. Scopul evenimentului a fost clarificarea ideilor si cautarea de compromisuri pentru cresterea competitivitatii economiei europene si a UE in sine astfel incat cel mai ambitios proiect european din toate timpurile sa ramana relevant pe scena internationala, unde a este in urma SUA si a Chinei.

Ce trebuie facut se stie pentru ca fostul premier al Italiei Mario Draghi, care a condus si BCE, si Enrico Letta, de asemenea fost premier italian, au prezentat analize amanuntite cu masurile, reformele si pasii care trebuie facuti in aceasta directie. Draghi si Letta au participat la reuniunea de la Alden Biesen. Iar evenimentului i s-a mai spus si "Summitul Draghi". Letta a fost invitatul special al editiei de anul trecut a Galei ZF. Iar Draghi va fi invitat la editia de anul acesta a Tech Talks, eveniment organizat de Universitatea Politehnica Timisoara. Tech Talks este o conferinta anuala de leadership, inovatie si tehnologie. La editia din 2025, la care ZF a fost partener, unul dintre invitatii de top a fost legendarul fizician Michio Kaku.

Liderii europeni au venit in Belgia la invitatia portughezului Antonio Costa, presedintele Consiliului European, iar acesta le-a prezentat temele mari de discutii si cateva solutii la criza de competitivitate europeana: dereglementare, sau cel putin uniformizarea reglementarii; o reforma ampla pe piata unica pentru reducerea birocratiei; crearea unor "piete unice reale" ale energiei, telecomunicatiilor si capitalului; reducerea barierelor nationale si modificarea cadrelor de reglementare, la toate nivelurile, pentru a incuraja mai bine investitiile, inovatia si cresterea companiilor; accelerarea eforturilor pentru crearea unei piete unice a capitalului; consolidarea pietei unice pentru a permite companiilor competitive din UE sa se dezvolte.

Acestea sunt si directiile trasate de Draghi si Letta inca din 2024. Pe aceste lucruri a insistat fostul sef italian al BCE in comentariile sale de la Alden Biesen, avertizand ca din 2024 starea de sanatate a economiei europene s-a inrautatit si ca trebuie actionat urgent. Dar intre timp putine s-au facut. "As vrea sa aduc un impuls politic in domeniul competitivitatii... In actualul mediu geopolitic, intarirea pietei noastre unice este, mai mult ca oricand, un imperativ strategic urgent", le-a scris Costa liderilor europeni in invitatiile trimise. Insa UE este o constructie nenaturala, aparuta din necesitate.

Statele membre au de multe ori interese, nevoi si resurse diferite. Consensul este greu de obtinut. De aceea, si directiile pe care insista diferitele guverne sunt diferite. Presedintele Frantei Emmanuel Macron este cel mai loial ambitiilor lui Draghi, insa dintre cei mai puternici lideri ei UE, el este cel mai slab acasa. Macron insista pe principiul "cumpara european" (Buy European), care cere ca in proiectele europene de achizitii publice sa existe anumite produse importante fabricate in Europa. Este o politica nedorita de statele mai orientate spre piata libera. In aceasta directie, Macron se ciocneste direct de impotrivirea noii axe Berlin-Roma. Astfel de politici aplicate in toate sectoarele ar fi prea mult, a declarat pentru Financial Times un oficial german. Ele ar trebui sa fie mai degraba exceptia, masuri de ultima instanta. Ar trebui aplicate cel mult in domeniul tehnologiilor strategice si critice si doar pe perioade limitate. Aceasta este si opinia cancelarului Friedrich Merz.

Italia, a treia economie ca marime din UE, este de acord cu Germania. Pentru ambele tari prioritare sunt atat sprijinirea companiilor europene, cat si atragerea de afaceri noi din afara UE. Cu alte cuvinte, au nevoie de investitii straine. Macron pare sa accepte doar partial aceste puncte de vedere, spunand ca preferinta pentru "Fabricat in Europa" ar trebui sa se concentreze pe sectoare precum tehnologie verde, chimicale, otel, auto si aparare. "Altfel, europenii vor fi scosi din joc."

Nici in privinta eurobondurilor Macron si Merz nu se inteleg. Franta vrea emisiuni comune de obligatiuni pentru finantarea strategiilor de dezvoltare si competitivitate ale UE. Raportul Draghi estimeaza necesarul la 750-800 miliarde de euro.

Dar Germania se fereste de datorii comune, la fel si statele nordice. In schimb, conducatorii de la Berlin si Roma sunt adeptii finantarii extinse de tip venture-capital si crearea de conditii mai favorabile pentru investitori. Axa Berlin-Roma vrea crearea unei Burse de actiuni paneuropene, o piata secundara paneuropeana si revizuirea controalelor de capital pentru facilitarea imbrumuturilor fara subrezirea stabilitatii financiare. Berlinul si Roma au in comun si o agenda de dereglementare.

Dupa cum a explicat un oficial european, vremea diagnosticelor a trecut, este timpul pentru masuri concrete. Dar acestea nu se decid la summituri precum cel de la Alden Biesen. De aceea este si informal. Cancelarul german Merz, speriat de asteptarile si de interesul lumii pentru intalnire, chiar a tinut sa spuna ca "este vorba de o reuniune a liderilor europeni pentru discutii... despre competitivitate".