Business international

In Europa Centrala si de Est, scumpirea energiei din cauza razboiului din Orientul Mijlociu va impinge inflatia in sus. Romania are cea mai ridicata inflatie din UE. Socurile care se propaga pe culoarul petrolului si gazelor naturale vor lovi cel mai dur statele cu cea mai mare dependenta de importurile de energie, se arata intr-o analiza a ING. Razboiul va tinde sa forteze bancile centrale din regiune sa amane pe perioada nedeterminata scaderile de dobanzi. Pe pietele valutare, Romania, Ungaria si Turcia sunt cele mai vulnerabile la fuga investitorilor din fata riscului.

Ieri, pe pietele europene un salt enorm au inregistrat preturile gazelor. Oprirea productiei de GNL de catre Qatar s-a tradus prin cresteri care au depasit si 50%. La nivel international, dolarul si-a reluat rolul de activ de refugiu dupa o lunga perioada de depreciere care a facut sa apara pericolul ca euro sa devina prea puternic. Dolarul castiga multumita independentei energetice a Americii si posibilitatii ca scumpirea petrolului sa influenteze politica monetara a Rezervei Federale a SUA, ceea ce face ca moneda americana sa fie mai atractiva.

Luni, monedele est-europene s-au depreciat usor, pe bursele din regiune actiunile companiilor care produc petrol si gaze au crescut, unele pana la niveluri record, in timp ce companiile de turism cu operatiuni in Orientul Mijlociu au scazut. Razboiul din Iran produce efecte in Europa de Est, insa impactul initial a fost redus. Energia scumpa inseamna profituri mari pentru producatorii din sector. Pe de alta parte, turismul din Orientul Mijlociu este ca si mort.

De interes este cat de mare va fi socul conflictului pe piata petrolului deoarece preturile carburantilor tind sa influenteze mai puternic economiile. Arabia Saudita si celelalte state din OPEC au majorat productia de titei pentru a tine cotatiile jos.

Dupa primele bombardamente ale Iranului, Dubai a devenit o insula de pe care nu se mai putea pleca, iar una dintre cele mai mari rafinarii ale Arabiei Saudite si-a incetat activitatea. Qatar a inchis cea mai mare instalatie de procesat gaze naturale lichefiate din lume. Traficul prin Stramtoarea Ormuz, pe unde trec 20% din petrolul lumii, furnizat de Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit dar si Iran, si vapoare cu diferite alte marfuri si produse, a fost restrictionat.

Cele mai mari intrebari legate de noul razboi din Iran, in care tara a raspuns cu bombardamente in Orientul Mijlociu la atacuri ale SUA si Israelului, sunt daca statele din Golf, producatoare de petrol si gaze, s-ar alatura cu armatele lor confruntarii impotriva regimului de la Teheran si daca pretul petrolului va depasi 100 de dolari pe baril. Statele din Golf au propriile armate. Cea a Arabiei Saudite este considerata cea mai puternica dintre ele. O alinata, chiar si de conjunctura, intre tarile arabe si Israel contra Iranului ar fi ceva extraordinar. Daca la inceputul noului razboi atacurile cu rachete si drone iraniene au vizat bazele americane si occidentale din regiune, obiectivele tintite s-au extins treptat pentru a include infrastructura civila, cum ar fi hoteluri si aeroporturi, si energetica si zone industriale.

Specialistii apreciaza ca este putin probabil ca statele din Golful Persic sa atace direct, cu propiile armate, Iranul. Insa ele pot sustine o coalitie contra Teheranului, cautand sa impiedice extinderea conflictului. Ramane de vazut cine va face parte din ea, in functie de cat de mult va dura razboiul si cat de extins va fi acesta. Liban a fost deja inghitit de el.

Franta a anuntat ca trimite in Mediterana de Est portavionul Charles de Gaulle si ca va apara statele Golfului, si in special Iordania, cu care Parisul are o relatie speciala, potrivit presei. Charles de Gaulle ar veni tocmai din Marea Baltica. Acest lucru atrage atentia asupra unui alt aspect al razboiului: pozitia diplomatica a Uniunii Europene. Unele state membre ale UE sunt de acord cu initiativa Washingtonului, altele o critica. Uniunea nu are o voce comuna.

Nu a avut nici cand regimul de la Teheran a inabusit in sange cea mai recenta revolutie iraniana. Este important ca UE sa actioneze si nu doar sa reactioneze deoarece conflictele din Orientul Mijlociu si crizele din nordul Africii pot fi sursele unor noi crize ale refugiatilor si a altor feluri de crize. Ultima, cu milioane de oameni fugind de razboiul din Siria, a subrezit unitatea UE si a oferit o pozitie superioara Turciei, tara care a stavilit cea mai mare parte a valului.

In privinta petrolului, Iranul contribuie cu doar 3-4% la productia globala. Insa controleaza stramtoarea Ormuz, una dintre cele mai aglomerate din lume mai ales datorita tancurilor petroliere care vin si pleaca din Golful Persic. De asemenea, Qatarul, unul dintre cei mai mari producatori de GNL din lume, nu-si poate exporta marfa decat pe acolo. Specialistii cred ca blocarea prelungita a Ormuzului poate impinge cotatiile titeiului la 100 de dolari pe baril si chiar mai sus. Luni, Brentul, referinta pentru pietele internationale, a inregistrat o crestere de peste 10% si a depasit 80 de dolari pe baril. Cota minima a acestui an a fost de putin sub 60 de dolari pe baril.

Petrol scump inseamna carburanti scumpi, iar scumpirea transportului se propaga cu usurinta in alte niveluri ale economiilor, producand inflatie. Inflatie crescuta inseamna macinarea nivelului de trai. Sunt unii analisti care iau in calcul saltul cotatiilor petrolului la 150 de dolari pe baril, un nivel nemaivazut in istorie. Maximul istoric a fost inregistrat in iulie 2008 si a fost de 147 de dolari pe baril. Piata a reactionat atunci la cererea intensa din partea Chinei si Indiei, economii emergente uriase, si la temerile ca productia se apropie de apogeu. Un alt varf, un pic mai mic, a fost atins in 2022 cand Rusia, si ea mare producaror de petrol, a pornit razboi contra Ucrainei.

Ieri, un salt enorm au inregistrat preturile gazelor pe pietele europene. Oprirea productiei de GNL de catre Qatar s-a tradus printr-o crestere de peste 50%. Piata a fost volatila, cu oscilatii extreme de la minut la minut. QatarEnergy a anuntat luni ca a stopat productia de GNL dupa ce facilitatile sale au fost atacate. Qatar este sursa a pana la 14% din importurile de GNL ale Europei. Aceasta inseamna ca nu se numara printre principalii furnizori, primul loc fiind ocupat de SUA. Insa daca intreruperea va fi de durata, impactul indirect ar putea fi semnificativ.

Aceasta explozie a preturilor poate duce si la regandirea relatiei pe care UE o are cu gazele rusesti. Ungaria inca importa, masiv, gaze din Rusia. In Germania se vorbeste de redeschiderea Nord Stream, gazoductul ruso-german care ocoleste Ucraina. Exista, desigur, si scenariul in care regimul de la Teheran accepta conditiile cerute de SUA si de Washington si renunta la programul sau nuclear. Eliminarea liderului iranian suprem, ayatollahul Ali Khamenei, este un inceput.

Exista si perspectiva caderii regimului si a redeschiderii tarii spre lumea occidentala. Dar pana atunci SUA au avertizat ca trimit mai multe trupe americane in Orientul Mijlociu, criticandu-si aliatii care pun bete in roate initiativei militare americane. Iar Israelul cauta sa nimiceasca trupele Hezbollah din Liban, lovind in acelasi timp tinte din Iran.