Business international

In prima saptamana de razboi in Orientul Mijlociu, cotatiile petrolului Brent, referinta pentru piata internationala, inclusiv pentru cea europeana, au crescut de la 72 de dolari pe baril la aproape 90 de dolari pe baril. Pretul gazelor naturale aproape ca s-a dublat pe pietele europene. In Europa de Est, carburantii s-au scumpit fara ca guvernele sa se grabeasca sa implementeze mecanisme de control. Pentru est-europeni, razboiul din Golful Persic se simte in primul rand la pompa.

Teama este ca se va simti si in facturile la energie. Amintirea crizei si a valului istoric de inflatie care a urmat intreruperii livrarii de gaze rusesti este vie. Romania nu si-a revenit nici pana acum, avand cea mai ridicata inflatie din UE si cele mai mari dobanzi din regiune. Analistii si autoritatile asigura ca o criza cu forta celei anterioare nu se va repeta. Europa si regiunea sunt mai bine pregatite pentru atenuarea socurilor energetice.

Insa razboiul din Iran si efectele sale au prins economiile est-europene pe pozitii diferite. Unele stau mai bine, altele mai prost. Ungaria si Romania stagneaza, cu presiunile inflationiste inca ridicate. Cehia si mai ales Polonia defileaza. Logic, o economie mai puternica, mai plina de viata, va suporta orice criza mai bine.

In Ungaria, tara est-europeana cu cea mai instabila moneda, forintul a incheiat saptamana trecuta in depreciere, atingand minimul ultimelor sase luni fata de euro. Moneda maghiara tatona vineri pragul psihologic de 400 de unitati pentru un euro, potrivit Portfolio.hu. Saptamana trecuta, forintul si-a pierdut peste 6% din valoare fata de dolar, redevenit dupa izbucnirea razboiului activ de adapost. De la inceputul anului, in raport cu euro scaderea este de 2%.

Forintul este pana acum moneda est-europeana cea mai afectata de razboiul din Golful Persic. Pierderile zlotului sunt de 1,5% de la inceputul anului, iar cele ale coroanei cehe de 1%. Vineri, leul evolua in ton cu zlotul si coroana, depreciindu-se doar usor si lasand moneda maghiara in urma.

De fapt, forintul este printre cele mai afectate monede de pe piata valutara globala de bombardamentele din Orientul Mijlociu. De vina este in primul rand reducerea tolerantei la risc a investitorilor. In vremuri linistite, acestia au cautat sa profite de dobanzile mari din Ungaria. Acum cauta sa fuga. Dar sunt si alti factori. Moneda maghiara este prin natura ei instabila. Cand dolarul creste, ea tinde sa scada, si invers. Apoi, economia maghiara are slabiciunile ei. Inflatia din Ungaria este a doua ca marime din regiune, dupa cea din Romania.

Criza actuala creeaza presiuni inflationiste. Analistii de la ING au calculat ca majorarea cu 10% a cotatiilor petrolului ar creste inflatia din Ungaria cu 0,45 de puncte procentuale. In cazul Romaniei, cresterea ar fi de 0,5 puncte procentuale intr-un orizont de 6-12 luni. Sub acest aspect, din regiune Romania si Ungaria sunt cele mai vulnerabile la efectele razboiului din Golf asupra preturilor titeiului si energiei.

La impactul cresterii cotatiilor petrolului se adauga si socul scumpirii gazelor naturale. La Ungaria, ponderea importurilor nete de energie in PIB este de 4,6%, conform calculelor ING. La Romania, ponderea este de 2,6%, cea mai mica din Europa de Est. Spre comparatie, in cazul Poloniei cota este de 4%, iar in cel al Cehiei, de 3,4%.

Totusi, niciunul dintre aceste state nu se poate compara cu Turcia: ponderea importurilor nete de energie in PIB este de 6,2%, iar majorarea cotatiilor petrolului cu 10% ar aduce la inflatie un plus de 1,1 puncte procentuale. Turcia sufera de inflatie cronica. Banca centrala turca a cheltuit zilele acestea 12 miliarde de dolari pentru a proteja lira de turbulentele create de razboiul din Golf.

Deprecierea monedei este problematica in special pentru economiile cu deficite mari. Ungaria este o astfel de economie. Nici Romania nu este departe. Deprecierea monedei tinde sa creeze inflatie. Iar de inflatie depinde politica monetara a bancilor centrale, adica pretul creditului.

Cu inflatia adusa de cateva luni sub control, banca centrala a Poloniei si-a permis ca saptamana trecuta, in pofida razboiului, sa scada dobanzile. Insa cei care decid politica monetara au avertizat ca ciclul de relaxare va fi pus pe pauza din cauza razboiului. Si astfel devine evident cu conflicul din Golf influenteaza politica monetara si dobanzile in Europa de Est si implicit cresterea ecoonomica.

Dobanzile mici tind sa stimuleze cresterea economica, iar o tara are dobanzile mici cand inflatia este sub control. Banca centrala maghiara nu a mai scazut dobanzile de mult timp, iar in Ungaria luna viitoare vor fi alegeri parlamentare considerate cruciale pentru soarta politica a premierului Viktor Orban si a partidului sau, FIDESZ.

Banca centrala este condusa de un apropiat al premierului. Orban vrea dobanzi mici, iar ieftinirea creditului i-a da un avantaj in alegeri. Economia nu-i ofera nimic in acest sens.

Vineri au venit de la Eurostat rezultatele privind evolutiile economiilor europene de anul trecut. Ungaria abia s-a urnit - un avans de doar 0,4%, mai rapid doar decat cel al Germaniei si Finlandei, de 0,2%. Romania a inregistrat un avans de 0,7%. In schimb, Polonia este campioana europeana la crestere, cu un salt de 3,6%.

Rezultate mai bune au avut Cipru, Malta si Irlanda, dar acestea sunt economii atipice. Spre exemplu, PIB-ul Irlandei reflecta in mare parte manevrele financiare efectuate de mari corporatii. Cehia este prezenta cu un avans de 2,6%. Spania, campioana si revelatia zonei euro, a urcat cu numai 2,8%.