Business international

The New York Times relateaza despre temele aflate in disputa SUA - Iran care au blocat negocierile de la Islamabad.

Atunci cand discutiile dintre Statele Unite si Iran s-au incheiat duminica dimineata, chiar inainte de zori, fara un armistitiu permanent, americanii au declarat ca au facut cea mai buna oferta finala si ca Iranul nu a acceptat-o.

"Am precizat foarte clar care sunt limitele noastre, ce aspecte suntem dispusi sa acceptam si ce aspecte nu suntem dispusi sa acceptam", a declarat vicepresedintele JD Vance dupa 21 de ore de intalniri cu inalti oficiali iranieni la Hotelul Serena din Islamabad.

JD Vance nu a precizat care erau acele linii rosii.

In zilele premergatoare discutiilor, ambele parti dadusera declaratii publice in care sugerau ca ramaneau de discutat mai multe teme critice, relateaza The New York Times.

Partile nici macar nu au ajuns la un acord cu privire la aplicarea armistitiului. In sensul in care incetarea focului de doua saptamani care s-a stabilit marti se aplica si luptelor din Liban, totul transformandu-se intr-o disputa care aproape a deraiat intalnirea.

Pana duminica dimineata, trei puncte principale au ramas nerezolvate, potrivit a doi oficiali iranieni familiarizati cu discutiile:

redeschiderea Stramtorii Ormuz; soarta celor peste 400 kg de uraniu puternic imbogatit; cererea Iranului ca aproximativ 27 de miliarde de dolari din venituri blocate detinute in strainatate sa fie eliberate.

Statele Unite cerusera Iranului sa redeschida imediat stramtoarea pentru tot traficul maritim. Insa Iranul a refuzat sa renunte la influenta asupra punctului critic de blocare pentru petroliere, spunand ca va face acest lucru doar dupa un acord de pace final, potrivit celor doi oficiali iranieni.

Iranul a solicitat, de asemenea, despagubiri pentru daunele provocate timp de sase saptamani de atacuri aeriene si a cerut ca veniturile petroliere inghetate, detinute in Irak, Luxemburg, Bahrain, Japonia, Qatar, Turcia si Germania, sa fie eliberate pentru reconstructie, au declarat oficialii. Americanii au refuzat aceste cereri.

Un alt punct de disputa a fost cererea presedintelui Trump ca Iranul sa predea sau sa vanda intregul sau stoc de uraniu imbogatit, care ajunge la calitatea unei bombe nucleare. Iranul a facut o contrapropunere, dar partile nu au reusit sa ajunga la un compromis, au declarat oficialii.

"Cand doua echipe serioase, care intentioneaza sa incheie o intelegere, vin la masa negocierilor, trebuie sa fie o situatie in care ambele castiga. Este nerealist sa credem ca putem iesi din aceasta situatie fara a face concesii serioase; acelasi lucru este valabil si pentru americani", a declarat Mehdi Rahmati, analist la Teheran, intr-un interviu telefonic.

Chiar daca intalnirile s-au incheiat fara un acord, faptul ca acestea au avut loc a fost un semn de progres. Cu doar sase saptamani mai devreme, Statele Unite si Israelul il ucisesera pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, intr-un atac aerian, iar oficialii iranieni au jurat sa-i razbune moartea. La acea vreme, perspectiva oricarei intalniri la nivel inalt intre oficialii iranieni si cei americani parea indepartata.

Totusi, Mohammad Bagher Ghalibaf, seful Parlamentului Iranului si un comandant militar influent, a condus delegatia iraniana si s-a intalnit fata in fata cu Vance. Cei doi barbati si-au dat mana, iar discutiile au fost descrise ca fiind cordiale si calme, au declarat cei doi inalti oficiali iranieni familiarizati cu discutiile. Desi nu s-a ajuns la niciun progres diplomatic, tabu-ul - modelat de decenii de ostilitate, retorica aspra si scandarile din Iran care cer "moarte Americii" - au fost toate incalcate.

Intalnirea dintre Vance si Ghalibaf a fost cea mai inalta intalnire fata in fata intre reprezentantii Iranului si ai Statelor Unite de la ruperea relatiilor diplomatice in 1979, dupa Revolutia Islamica. La scurt timp dupa aceea, noii conducatori ai Iranului au luat cu asalt Ambasada SUA si i-au luat ostatici pe diplomatii americani.

Vali Nasr, profesor si expert in Iran la Universitatea Johns Hopkins, a declarat ca acestea au fost "cele mai serioase si sustinute discutii directe dintre SUA si Iran" si ca reflecta intentiile ambelor parti de a pune capat razboiului.