Business international

Daca luni a fost o zi dificila pentru monedele est-europene, in contextul turbulentelor de pe piata globala a datoriilor, marti a fost o zi a revenirii pentru zlot si mai ales pentru forint. Doar leul si-a continuat tendinta de depreciere fata de euro. In Polonia, biroul national de statistica a venit cu vestea ca economia a crescut anul trecut mai puternic decat a estimat anterior, cu 3,8% in loc de 3,6%. Polonia si-a intarit astfel titlul de campioana europeana la crestere economica.

In Ungaria, se incheaga ideea noului guvern ca tara sa intre in zona euro. Un oficial de rang inalt de la banca centrala a furnizat si un reper: 1 ianuarie 2032, daca guvernul lui Peter Magyar se tine de cuvant si daca nu este amanata intrarea in ERM II, (Mecanismul European al Ratelor de Schimb), anticamera euro. De asemenea, tot ieri s-a vorbit mult despre noul parcurs proeuropean al Ungariei, o tara pe care fostul premier Viktor Orban o indepartase de UE si o adusese in conflict cu Comisia Europeana si cu principiile europene, lipsind-o astfel de fonduri europene si de o energie vitala pentru dezvoltare economica. In Romania, criza guvernamentala continua.

Daca palmaresul economic al Poloniei nu mai surprinde pe nimeni, reorientarea spre euro a Ungariei poate fi considerata ceva uimitor. De cand premierul Magyar a propus ideea ca tara sa sa se indrepte spre zona euro, indeplinind conditiile de disciplina fiscala care i-ar permite adoptarea monedei unice europene, activele financiare maghiare sunt la mare cautare printre investitorii internationali. Acest lucru se vede pe Bursa de actiuni, pe piata obligatiunilor suverane si in cursul de schimb. Ieri, forintul, candva predispus la depreciere, a fost cel mai bun performer est-european in raport cu euro.

Zoltan Kurali, vicepresedintele bancii centrale a Ungariei, a declarat ca euro poate fi introdus pe 1 ianuarie 2032 daca guvernul reuseste sa aduca economia la nivelul criteriilor de la Maastricht pana in 2030. De asemenea, daca pregatirile au succes, Ungaria poate intra in ERM II in 2029, cu decizia finala privind adoptarea monedei europene asteptata in 2031.

Kurali a facut aceste comentarii la o conferinta a Portfolio, cea mai populara sursa de stiri si analize economice si financiare din Ungaria. Pozitia bancii centrale poate fi considerata surprinzatoare daca este avut in vedere ca institutia este condusa de un fost aliat de nadejde al lui Viktor Orban. Fostul premier nici nu voia sa auda de inlocuirea forintului cu euro. Pentru el, forintul era un simbol al suveranitatii si un instrument puternic de ajustare a echilibrelor economice. Dar Orban prefera un forint slab, de folos exportatorilor.

Viceguvernatorul bancii nationale a subliniat ca, dupa publicarea planului macroeconomic guvernamental pe termen mediu in aceasta toamna, vor putea fi asumate angajamente preliminare. Daca acest program de convergenta se dovedeste credibil si de succes, ar fi oportuna inceperea imediata a negocierilor de aderare cu institutiile europene.

Armonizarea legislativa ar putea debuta anul viitor, in 2027, iar raportul de convergenta din 2028 va evalua daca tara indeplineste criteriile privind datoria publica, deficitul bugetar si inflatia. Urmatoarea etapa majora a parcursului este intrarea in ERM II. Desi aceasta faza dureaza oficial cel putin doi ani, in practica statele care vor sa adopte euro raman, de regula, mai mult timp in cadrul mecanismului. Aceasta perioada ar pregati decizia finala din 2031 si tranzitia tehnica din 2032, ceea ce necesita o cooperare stransa si eficienta intre banca centrala si guvern.

Adoptarea ar putea fi facilitata de faptul ca banca centrala a coborat in septembrie tinta de inflatie de la 3% la 2,5% (de la 1 ianuarie 2028). Noua tinta va ajuta la indeplinirea criteriului privind inflatia. In ceea ce priveste impactul economic, Zoltan Kurali a subliniat ca drumul de convergenta reala nu se incheie odata cu adoptarea monedei euro. Trebuie avuta in vedere experienta internationala, care indica faptul ca inflatia moderata, specifica perioadei de introducere a monedei euro, poate fi urmata ulterior de accelerarea cresterii preturilor.

Din perspectiva politicii monetare, perioadele de tranzitie parcurse de Spania, Portugalia si Slovacia, iar din perspectiva bugetara, cele ale Croatiei si Bulgariei, pot oferi Ungariei lectii importante pentru o pregatire reusita.

La aceeasi conferinta la care a participat oficialul bancii centrale, Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie si productivitate, a explicat ca noul guvern al Ungariei a eliberat resurse semnificative prin revenirea la cursul principal din UE - Orban insista pe o democratie iliberala, in care parti mari din economie si societate erau acaparate de oameni fideli partidului sau, si pe puteri mai mici ale Comisiei Europene.

Dombrovskis a subliniat ca, odata cu investirea lui Peter Magyar in functia de prim-ministru pe 9 mai, Ungaria a incheiat un capitol si a deschis altul nou in istoria sa europeana. Comisarul a stabilit paralele intre momentele de cotitura actuale si evenimente precum anul 1956 (revolutia maghiara impotriva ocupantilor sovietici), Picnicul Paneuropean din 1989 (o demonstratie pasnica organizata la granita dintre Austria si Ungaria, langa orasul Sopron, care a creat prima mare fisura in Cortina de Fier) si aderarea la UE din 2004.

In prezent, printre primele masuri ale noului guvern s-a numarat convenirea unui nou plan de redresare si rezilienta, care va pune la dispozitia Ungariei fonduri NextGenerationEU in valoare de aproximativ 10 miliarde de euro. In plus, in luna septembrie, Comisia a propus deblocarea unor fonduri de coeziune suplimentare in valoare de 4,2 miliarde de euro, dupa ce Ungaria a remediat deficientele legate de achizitiile publice, cadrul anticoruptie si riscurile de conflict de interese.

Totodata, Dombrovskis a evidentiat trei obiective-cheie de politica economica pentru Ungaria. Primul vizeaza plasarea finantelor publice pe o traiectorie sustenabila, intrucat noul guvern a preluat un deficit ridicat. Reducerea acestuia, in opinia comisarului, ar trebui sa inceapa cu un buget ambitios pentru anul 2027. Dombrovskis a subliniat, de asemenea, ca Ungaria urmeaza sa prezinte in curand planul sau fiscal-structural pe termen mediu, care va include si o foaie de parcurs pentru iesirea din procedura de deficit excesiv.

Potrivit expertului, a doua prioritate este stimularea investitiilor. Un sistem institutional anticoruptie solid, achizitii publice transparente si un cadru de reglementare mai simplu si mai previzibil contribuie toate la imbunatatirea climatului de afaceri si la consolidarea capacitatii de atragere a capitalului.

Al treilea domeniu-cheie este educatia, cu dezvoltarea competentelor, intrucat lacunele din acest sector afecteaza in mod semnificativ competitivitatea si potentialul de inovare ale tarii. Realizarea acestor obiective ar putea pune bazele pe termen mediu ale aderarii Ungariei la zona euro.