Business international

In 2022-2023, perioada in care Rusia a invadat pentru a doua oara Ucraina, dar la o scara mai mare, iar Europa a fost lovita de o criza fara precedent de energie si de un val de inflatie record, Romania a facut un salt urias la PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumparare si a ajuns la acelasi nivel cu Ungaria. In 2024, ecomomia romaneasca a depasit-o pe cea maghiara, in stagnare si cu industria in recesiune.

Ungaria avea atunci cea mai puternica inflatie din UE. Forintul urma directia impusa de modelul economic al guvernelor lui Viktor Orban, depreciindu-se cu peste 10% fata de euro in doi ani si cu 20% fata de dolar.

Un forint slab este bun pentru exportatori, deoarece le face produsele mai competitiva ca pret pe pietele externe. Insa o moneda in depreciere creeaza inflatie, facand importurile mai scumpe pe piata locala. Chinul economic a fost accentuat de faptul ca Ungaria lui Orban a pierdut accesul la fonduri europene de zeci de miliarde de euro.

Dar vremurile s-au schimbat. Daca in ianuarie 2023 Ungaria avea inflatia de peste 26%, potrivit datelor Eurostat, luna trecuta indicatorul s-a situat la 1,7%, arata datele statistice nationale. Industria maghiara s-a dezghetat si de jumatate de an creste. De asemenea, noul guvern, condus de Peter Magyar, a readus in Ungaria fondurile europene. Si, la fel de important, ceva ce in Ungaria pana nu demult putea fi considerata o fantasma, forintul s-a intarit si ramane puternic chiar si cand in Orientul Mijlociu cresc din nou tensiunile dintre SUA si Iran, cu efecte asupra preturilor energiei.

Intre timp, Romania a ajuns sa contemple recesiunea si se confrunta cu o inflatie la nivel de criza energetica, de peste 10%. Leul nu este pe pozitii sigure, iar la Bucuresti criza guvernamentala se prelungeste. Romania s-ar putea sa piarda avansul pe care-l are fata de Ungaria la anumiti indicatori economici. La PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumparare, care masoara costul traiului si cat pot cumpara cetatenii, Romania a pornit de la 72% din media UE in 2022 si a ajuns la 78% in 2025.

La Ungaria, indicatorul a fost de 76% din media UE in 2022 si s-a mentinut acolo in 2025, dupa o scadere la 75% in 2023. Polonia este sus, la 81%, iar Cehia la 92%. Polonia nu a cunoscut recesiunea decat in timpul pandemiei, dar si aceea a fost scurta si slaba, iar revenirea rapida. Desi PIB per capita raportat la puterea de cumparare nu arata gradul real de dezvoltare si bunastare dintr-o economie, el poate spune o poveste. Arata, cu siguranta, o tendinta. Grecia, de exemplu, este in coada clasamentului european, trimisa acolo de criza datoriilor suverane. Romania a intrecut-o in 2019.

Insa tendinta la Grecia este de stabilizare si crestere lenta. Grecia este data acum ca exemplu de revenire si de disciplina fiscala, ceea ce se vede pe piete, in costurile de finantare. Costurile de finantare are Greciei sunt mai mici decat cele ale, spre exemplu, Frantei si Italiei, economii mult mai mari.

Costurile de finantare ale Romaniei sunt aproape duble si semnificativ mai mari decat cele ale Ungariei. Aceste lucruri conteaza pentru ca local este o competitie din ce in ce mai acerba pentru atragerea de capital strain mai ales sub forma de investitii in economia viitorului, care inseamna, energie verde, tehnologie de varf si AI.

In orice caz, cand Romania intrece Ungaria la un indicator economic, fie el si PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumparare sau invers, se castiga sau, dupa caz, se pierde ceva din imaginea de sine si din mandria nationala.

Foritul Ungariei este, dupa anumite criterii, printre cele mai performante monede din lume, dupa cum scrie Portfolio.hu. Recentul episod de razboi din Iran n-a facut decat sa produca o fluctuatie in tendinta de apreciere pe termen lung. Aceasta intr-un mediu in care dolarul se apreciaza, reluandu-si rolul de activ adapost, si ia energia de crestere a multor alte monede.

Zlotul se chinuie mai mult in acest context decat moneda ungureasca. In ultimele trei luni, zlotul s-a depreciat cu 1,5% fata de dolar, in timp ce forintul a crescut cu 6,6%. Leul a scazut cu aproape 4%. Analistii de la UniCredit apreciaza ca moneda maghiara nu este supraevaluata si mai are energie de crestere. De asemenea, analistii bancii italiene cred ca banca centrala a Ungariei are suficient spatiu de manevra pentru a reduce dobanzile cu 1 punct procentual pana la sfarsitul anului.

In prezent, dobanda de referinta este de 6%. Cea a BNR este de 6,5%. Dobanzile mai mici tind sa stimuleze cresterea economica, iar inflatia redusa si tinuta sub control incurajeaza consumul. Banca centrala a Ungariei proiecteaza pentru acest an un nivel mediu al inflatiei de 1,8% si o crestere economica de 2%, aceasta urmand sa accelereze la 3% in 2027. BNR estimeaza pentru finalul acestui an o inflatie de 5,5%. Comisia Nationala de Strategie si Prognoza prevede un avans economic de doar 0,1%, una din cauzele evolutiei slabe fiind inflatia.