Business international

Extinderile din trecut au fost alegeri reusite pentru UE. In special, acestea au permis Europei sa compenseze pierderea de importanta in urma transformarii cadrului geopolitic si geoeconomic dupa Razboiul Rece, odata cu aderarea unor noi tari.

Gratie extinderilor, piata unica si beneficiile sale au fost extinse, iar acest lucru a fost valabil atat pentru vechile, cat si pentru noile state membre. O UE mai mare, astazi ca si ieri, este cel mai bun instrument de protejare a intereselor si prosperitatii Europei, de sustinere a principiilor statului de drept si de aparare a cetatenilor UE de amenintarile externe, scrie Enrico Letta in raportul sau "Mai mult decat o piata".

Cu privire la extindere, o abordare mai nuantata trebuie gasita, care sa faciliteze extinderea timpurie a beneficiilor pietei unice la tarile candidate, protejand in acelasi timp stabilitatea atat a economiilor acestora, cat si a pietei unice. In mod crucial, integrarea economica trebuie sa ramana ferm aliniata cu integrarea politica pe baza valorilor comune.

O integrare rapida in piata unica ar putea fi destabilizatoare pentru taile candidate, putand genera costuri semnificative si perturbatoare de ajustare. Piata unica poate pune bazele unui proces gradual de aderare.

Este necesara o schimbare de la logica ce a guvernat extinderile din 2004, 2007 si 2013. Atunci, focusul a fost pe desemnarea zonelor unde pregatirile pentru piata unica prezentau cele mai mari, daca nu insurmontabile, provocari. Noua strategie trebuie sa prioritizeze zonele unde o pregatire timpurie este posibila, permitand tarilor candidate sa culeaga beneficiile unor anumite elemente ale pietei unice cu mult inaintea aderarii complete.

Pentru a intari si completa abordarea fata de extinderea UE, mai multe actiuni cheie sunt necesare, potrivit lui Letta. Integrarea in piata unica ar trebui sa genereze convergenta socio-economica intre tarile candidate si UE. Gasirea echilibrului corect si crearea de mecanisme financiare de sustinere sunt cruciale. Aceste mecanisme ar trebui sa asigure ca procesul contribuie la alinierea economica, abordand in acelasi timp disparitatile socio-economice. Intre timp, abordarea preocuparilor statelor membre actuale este esentiala.

In conditiile in care unele state membre si unele sectoare vor fi mai expuse decat altele la viitoarele runde de extindere ale UE si de aceea este necesar un nou fond pentru a compensa dezechilibrele, sustine Enrico Letta in raportul sau.

Fostul presedinte al Comisiei Europene Jacques Delors a numit extinderea "datoria noastra" si a avut dreptate, scrie Letta intr-o opinie publicata de Politico. Extinderea pietei unice pentru a include Balcanii de Vest, Ucraina si Moldova reprezinta o investitie strategica in securitatea si prosperitatea Europei, considera Letta.

Intr-un interviu acordat Euronews, Letta a explicat care ar fi cea mai buna metoda pentru intrarea tarilor din Balcanii de Vest in UE.

"Trebuie sa avem o extindere in care odata ce esti pregatit, poti intra. Iar acest lucru este decisiv si pentru ca este metoda prin care tarile pot fi stimulate sa avanseze rapid, sa fie eficiente si sa respecte regulile. Pentru toate tarile din Balcanii de Vest, aderarea la UE poate fi la fel de transformatoare pe cat a fost pentru alte tari. Asadar, poate ca primul meu punct este sa luam in considerare faptul ca metoda regatta este mai buna decat metoda Big Bang", arata Letta.

Exista cateva scenarii privitoare la cum ar trebui tratati Balcanii de Vest ca membri ai UE. Unul dintre acestea este aceste state sa fie private de puterea de veto.

Desi Letta nu sustine acest lucru, acesta avanseaza o alta idee privitoare la problema puterii de veto.

"Cred ca ideea corecta este sa se modifice puterea de veto pentru toate statele membre. Ideea mea este sa trecem de la un veto individual la un veto colectiv. Deci, un veto care poate fi eficient doar daca trei tari isi impun impreuna dreptul de veto asupra unei singure probleme".