Business international

Valul de caldura fara precedent care a parjolit vestul Europei timp de peste o saptamana va fi facut probabil mii de victime la mai bine de doua decenii dupa ce vara anului 2003 a alertat guvernele cu privire la pericolele caldurii extreme. Valul a cuprins acum estul continentului.

Ca temperaturile extreme ucid nu ar trebui sa fie ceva nou pentru autoritatile europene.

In 2003, caldura extrema a ucis aproximativ 70.000 de oameni, determinand guvernele sa pregateasca planuri de actiune. Si totusi, doua decenii mai tarziu, decesele provocate de caldura inca sunt de ordinul zecilor de mii in fiecare an: estimarile sugereaza ca numarul europenilor care mor din cauza caldurii este disproportionat de ridicat comparativ cu alte parti ale lumii.

O populatie in curs de imbatranire si un climat in incalzire rapida pe un continent unde utilizarea aerului conditionat reprezinta exceptia sunt factori majori care contribuie la numarul ridicat de decese. Insa, fundamental, eforturile de protejare a europenilor in timpul verilor tot mai fierbinti sunt mult in urma a ceea ce ar trebui sa fie, scrie Politico.

"Cea mai mare parte a Europei nu este sistematic pregatita pentru ceea ce este deja o criza recurenta", arata Hans Kluge, director regional pentru Europa in cadrul OMS.

Cladirile Europei, unde populatia continentului isi petrece aproximativ 90% din timp, se supraincalzesc. Cele din nordul Europei sunt menite sa retina caldura in iernile reci, nu sa ramana racoroase in timpul verii. Desi aerul conditionat este tot mai folosit, acesta ramane o raritate in Europa. Doar aproximativ o cincime din gospodariile europene dispun de aer conditionat, comparativ cu 90% in SUA.

Nici fabricile, scolile, trenurile si chiar spitalele nu fac fata caldurii extreme. Mare parte a infrastructurii continentului a fost construita pentru un climat mai racoros care nu mai exista, noteaza The New York Times.

Retelele feroviare din Europa de Vest au fost puternic afectate de caldura care ameninta sa deformeze sinele. Mai multe reactoare nucleare din Franta au fost inchise sau au incetinit. Muzeele si-au redus programul de functionare. La o fabrica auto franceza, liderii sindicali au cerut greva deoarece conditiile au devenit chinuitoare. Iar sute de mii de francezi si italieni s-au confruntat cu intreruperi de electricitate.

"Toata lumea intreaba, de ce nu suntem pregatiti?" arata Francois Gemenne, profesor la scoala de business HEC Paris.

Strategii discuta de ani intregi despre modernizarea cladirilor si imbunatatirea altor infrastructuri pentru o era a temperaturilor in crestere. Franta de exemplu a lansat anul trecut un plan de adaptare de 388 de pagini cu 52 de masuri. Insa toate aceste obiective vin cu un cost urias, iar deocamdata s-a dovedit a fi mai usor de pus pe hartie decat de gasit bani pentru implementarea lor.

Dupa episodul actual de canicula, guvernul francez a intrat sub focul criticilor. Intre lipsa aerului conditionat in scoli sau spitale, saturatia serviciilor de urgenta, reducerea Fondului Verde menit sa ajute comunitaile sa faca fata tranzitiei ecologice si declaratii nepotrivite, executivul francez a dat impresia ca gestioneaza criza ca o gaina fara cap, noteaza Les Echos.

Pe masura ce valul de caldura extrema se deplaseaza catre estul continentului, alerte rosii au fost emise in Ungaria, Polonia, Romania si Balcani. Recorduri istorice pentru aceasta data au fost doborate in Polonia Ungaria si Cehia.

Potrivit The Guardian, autoritatile maghiare au publicat o lista cu peste 2.000 de centre cu aer conditionat in intreaga tara destinate persoanelor care nu reussesc sa scape de caldura din casele lor. Ministrul energiei a acordat o scutire temporara pentru centrala nucleara Paks de la regulile privind temperatura de racire a apel in aval, pentru a preveni o noua reducere brusca a productiei de energie in mijlocul valului de caldura.

Tarile din estul continentului sunt si mai putin pregatite pentru caldura intensa decat cele din vest, relateaza Euronews.

"Blocurile din panouri de beton din epoca comunista au o masa termica foarte mare, dar nu au fost niciodata proiectate sa elimine caldura verii", a declarat Ioanna Vergini, fondatoarea EFY24.

Aerul conditionat este de asemenea mult mai putin raspandit in aceasta regiune in comparatie cu destinatii mai insorite de la Marea Mediterana si chiar cu numarul mic de instalatii din tari ca Franta.

In Cehia, Gabriela Svarovska, un membru al parlamentului din partea ecologistilor, a acuzat guvernul ca a fost nepregatit atat in comunicarea riscurilor, cat si in planificarea pentru caldura extrema.

Ministrul de externe Petr Macinka a respins ingrijorarile, declarand: "Vara este foarte cald, iarna este frig, noaptea intuneric", atragand critici dure din partea opozantilor, potrivit expats.cz.

Europa a luat unele masuri pentru a se proteja impotriva caldurii, insa acestea sunt neuniforme, insemnand ca protejarea oamenilor de caldura depinde extrem de mult de locul unde traiesc.

Reactia UE ramane fragmentata, Comisia Europeana argumentand ca gestionarea valului de caldura este in primul rand o responsabilitate nationala, relateaza Euractiv.

Pana la sfarsitul anului, Comisia planuieste sa adopte un nou cadru european integrat pentru rezilienta climatica.

Intre timp, fostul ministru german al sanatatii Karl Lauterbach argumenteaza ca urgenta climatica ar fi fost declarata cu mult timp in urma. Europa reactioneaza prea tarziu, a avertizat acesta, remarcand ca "declaram o stare de urgenta doar dupa ce raul a fost facut".

Expertii spun ca guvernele trebuie acum sa depaseasca limitarea reactiilor la situatii de urgenta si sa intensifice finantarea, reglementarea si planificarea pe termen lung.

Din nefericire, schimbarile sunt aduse doar de evenimente extreme, arata Anna Mavrogianni, de la University College London. Speranta este ca situatia actuala de criza nu va fi data uitarii odata cu scaderea temperaturilor.