Business international

La sfarsitul anului trecut, conducerea bancii nationale poloneze a anuntat victoria contra inflatiei. In decembrie, indicatorul a fost de 2,4%, ca in noiembrie, un nivel pe care institutia il priveste cu relaxare. In sedinta de politica monetara de luna aceasta, banca a mentinut dobanzile pentru a permite reducerilor anterioare sa-si faca efectul in economie.

De obicei, dobanzile mici aduc crestere economica, incurajand consumul si cheltuielile. Guvernatorul Adam Glapinski a explicat ca stabilizarea inflatiei lasa putin loc institutiei sale pentru noi scaderi de dobanda. Comentariile sale au fost interpretate de o parte din analisti ca un indiciu ca banca centrala va face o pauza sau ca s-a apropiat de finalul etapei de relaxare a politicii monetare. Totusi, guvernatorul a zis ca a mai ramas putin loc. Aceasta inseamna ca pot urma noi taieri, poate in pasi mai mici.

Doi colegi de-ai lui Glapinski au spus saptamana trecuta ca banca centrala ar putea reduce dobanzile din nou chiar in februarie. Evolutia inflatiei ar permite acest lucru, cred analistii de la ING. Polonia este de fapt in plina dezinflatie, iar tendinta este puternica. Traiectoria descendenta a preturilor mondiale ale materiilor prime, recoltele favorabile si stocurile mari de cereale mentin preturile alimentelor la un nivel scazut. Ninsorile din ianuarie ar trebui sa protejeze culturile de cereale de iarna de inghet si sa imbunatateasca conditiile hidrologice.

Preturile scazute ale titeiului si un zlot puternic sustin scaderea preturilor combustibililor, in timp ce presiunea din partea importurilor ieftine din China si incetinirea cresterilor salariilor contribuie la o tendinta descendenta a inflatiei de baza. In plus, cresterea preturilor reglementate la energie din ianuarie 2026 a fost modesta si semnificativ mai mica decat cea estimata in proiectiile anterioare ale BNP. Apoi, retailerilor le este mai greu sa majoreze preturile.

Incetinirea inflatiei sugereaza ca procesele de stabilire a preturilor au suferit schimbari semnificative, iar puterea vanzatorilor de a creste preturile este in mod clar mai limitata decat in perioada socului energetic si a inflatiei ridicate. Presiunea concurentiala din partea importurilor ieftine, deflatia continua a preturilor de productie, incetinirea cresterii salariilor si inclinatia inca relativ ridicata a gospodariilor spre economisire limiteaza posibilitatea de a majora preturile.