Eveniment

"Te urmaream pe strazile din Onesti si voiam sa fim ca tine, Nadia. Tu ne-ai dat puterea sa ne urmarim visele, sa gandim ca nimic nu e imposibil".

Loredana e Loredana oriunde, dar cand ii canta Nadiei intr-o seara de gala exceptionala parca toata Romania vibreaza, se inalta usor- usor si pluteste deasupra deficitelor, deasupra dronelor, deasupra istoriei.

Daca poporul roman are un suflet, atunci acesta s-a intrupat aseara la Gala Nadia.

Naturalete, bucurie, energie, ritm, dar si eleganta, cuvinte bine potrivite, lacrimi, amintiri, organizare fara cusur, spectacol de top, regie si productie impecabila. Fotografii mari din colectia personala a gimnastei, apoi un coridor al medaliilor expuse, standuri ale partenerilor, 50 de mese impodobite de gala, o scena imensa genial organizata inclusiv pentru demonstratii de gimnastica la paralele, la barna si sol ale fetitelor de la cluburile de gimnastica de astazi.

Cand intri si dai nas in nas cu Hagi, cu Mihai Covaliu, cu Narcisa Lecusanu, te opresti sa respiri. Oau. Oare cum ai ajuns aici?

De unde acest sentiment de perfectiune care pluteste in aer?

Parca aceasta gala era deja stabilita si invitatiile erau facute chiar de la momentul perfect al notei de 10 de la Montreal din 1976, cand zeita gimnasticii insotita la televizoarele de acasa de comentariul exact si elegant al lui Cristian Topescu uimea intreaga lume dar nu pe romani.

Astia suntem noi, dansam pe mese cand ne bucuram, cum a facut aseara Loredana impartind lacrimile cu Nadia, cantandu-i My Way unei Nadii stralucitoare, unei Nadii perfecte. Dansam pe mese cum s-a urcat pe masa de ping ping, spre oroarea japonezelor, Bernadette Szocs la campionatul mondial de tenis de masa de la Londra, unde am luat medalia de bronz in aceasta primavara. Si apoi toata echipa Romaniei.

Ne bucuram cu tot sufletul. Niste copii mari, romanii. Dar astia suntem si nu ne e rusine de noi, ci aratam lumii cine suntem.

Ce sa scrii mai intai si cum dupa o gala unde cei mai mari romani ai lumii au aratat o putere nefireasca a firescului, o naturalete galactica intr-o hora a romancelor geniale: Nadia, Simona Halep, Andreea Raducanu si celelalte gimnaste si ceilalti sportivi de top mondial care au adus Romaniei sute de medalii?

Sa te bucuri din toata inima, sa fii atat de simplu, de natural, de genial, sa gasesti cuvinte sa exprime perfectiunea lui 1.00 de acum 50 de ani. Ce seara, ce seara minunata cum l-a evocat pe cantaretul din Republica Moldova Ion Suruceanu fosta gimnasta Ecaterina Szabo.

O seara in care a fost tot: emotie, discursuri exceptionale, organizare impecabila, un loc care probabil abia acum si-a gasit implinirea. Gigantica sala a Unirii din Palatul Parlamentului a gazduit gigantii sportivi ai Romaniei.

Cea mai mare cladire din lume dupa Pentagon putea sa fie pur si simplu ridicata aseara in aer de energia sufletelor romanilor si a invitatilor straini care au sarbatorit-o pe Nadia si zecele sau de acum 50 de ani de la Olimpiada de la Montreal.

Trebuie sa fii in transa sa-ti iasa un text despre Nadia, Loredana, Hagi, Simona Halep, Ilie Nastase, Narcisa Lecusanu, Andreea Raducanu, Ecaterina Szabo, Mihai Covaliu si ceilalti campioni olimpici si mondiali prezenti aseara la Gala Nadia.

Oare cum de exista pe lumea asta oameni care prin simpla lor prezenta te inalta pur si simplu?

Intr-o zi cand Romania a fost trezita de drone, seara Nadiei a venit ca un balsam. De ce nu poate sportul sa impace lumea, parca ar fi spus aseara pe scena Nelli Kim, gimnasta din URSS-ul de atunci care a luat ca si Nadia, dar dupa ea, zece la Montreal.

Cum a putut aceasta tara sa dea lumii atat de mult talent?

"Mica membra a asociatiei sportive "Flacara" din municipiul Gh. Gheorghiu Dej pe nume Nadia Comaneci, descoperita la un concurs pentru depistarea de noi talente in 1967, pe cand era inca la gradinita, a fost indrumata atent de pasionatii antrenori Marta si Bela Karoly. Marea speranta a chimistilor de pe valea Trotusului are de acum un palmares bogat".

La 11 ani, cand aparea primul articol despre Nadia in ziarul Sportul, era deja o speranta Nadia. Dar a cui? A "chimistilor de pe valea Trotusului".

Oare intamplator au aparut intr-un oras micut, de 30.000 de locuitori din coasta Carpatilor Orientali, numit atunci Gheorghe Gheorghiu Dej dupa numele conducatorului Romaniei de dupa al doilea razboi mondial, valori mondiale in sport, arta si business precum Nadia, Loredana si Daniel Dines, fondatorul UiPath, firma romaneasca de software fondata in Romania si listata la New York, astazi cu o capitalizare de 20 miliarde de dolari?

Chimistii de pe Valea Trotusului au facut practic un oras nou. Industrie noua, scoli noi, gradinite noi, casa de cultura, sala de sport. Toate laolalta au mers. O strategie de a cultiva talente. Ilie Nastase, Gheerghe Hagi, Nadia Comaneci sunt produsul acestei strategii de a cauta talente si de a le cultiva.

Aseara nu a fost numai Gala Nadiei. A fost Gala unui fenomen, al gimnasticii romanesti, al sportului romanesc. Zecile de gimnaste castigatoare de medalii si titluri mondiale au aparut ca urmare a unui program, a unei strategii, care s-au suprapus peste pofta de competitie si peste talentul sportiv al fetelor si baietilor nostri.

Onesti, Onesti, un oras pe harta tarii.... ii canta Loredana aseara Nadiei intr-o aparitie electrizanta. Onesti, un oras pe harta lumii!, indrazneste sa afirme in elegantul album dedicat Nadiei de catre Comitetul Olimpic si Sportiv Roman. Un album modern, lucrat exceptional, cu fotografii inedite, bine documentat.

O seara de gala cu nimic mai prejos decat la Londra, New York sau Paris. Romania este top si demonstreaz ca stie sa fie top.

La aceasta ora probabil Comitetul Olimpic si Sportiv Roman este cea mai bine cotata organizatie romaneasca la nivel mondial. Cand intr-o tara care se vaicareste permanent o organizatie stie sa faca un astfel de eveniment, cu parteneri locali, firme puternice, cu vin romanesc, totul intr-o naturalete si modernitate in acelasi timp aproape ca ti se taie respiratia pentru ca iti dai seama ca se poate. Ca nu suntem mantuiti. Pot sa vina 100 de drone, noi o avem pe Nadia noastra. Noi ne avem pe noi si Nadia, Hagi, Halep sau Ilie Nastase ne dau starea ca putem, ca stim, ca facem, ca depasim. "Fii tare!" Oare cine a spus aseara ca asta a invatat de la Nadia? Gimnastele care au urcat pe scena sau invitatii de cel mai inalt nivel din Comitetul International Olimpic? Sau Marta Karoly, fosta antrenoare a Nadiei?

"Onesti, Onesti... suflet clad pe harta tarii, Cantec drag in largul zarii, Esti din Onesti...., Nadia sa ne traiesti". Vocea Loredanei te invaluie tarziu in noapte. Bucurestiul respira linistit intr-o seara perfecta de mai. Romania are viitor, are speranta, are forta pentru ca are bucurie si destin.