Zf 24

Europa de Est lanseaza cea mai ambitioasa ofensiva de pana acum pentru a obtine un loc in cercul restrans al conducerii Bancii Centrale Europene (BCE), o miza strategica intr-un moment in care echilibrul de putere din Uniune este tot mai intens contestat.

Conform Bloomberg, candidati din Estonia, Letonia si Croatia se afla in cursa pentru a-i succeda vicepresedintelui BCE, Luis de Guindos, al carui mandat se incheie in luna mai. Chiar daca aceasta functie va fi adjudecata de altcineva, Europa de Est ramane in joc: pana la finalul lui 2027 se vor elibera inca trei posturi in Consiliul Executiv al BCE, format din doar sase membri.

Argumentele pentru numirea unui reprezentant din regiune sunt tot mai solide. Odata cu aderarea Bulgariei la zona euro, o treime dintre cele 21 de state membre ale uniunii monetare provin acum din fostul bloc comunist, o pondere care, spun tot mai multe voci, ar trebui sa se reflecte si intr-o influenta mai mare in cel mai puternic organism de decizie monetara al Europei.

Drumul nu este insa lipsit de obstacole. Europa de Vest pastreaza o greutate economica net superioara, iar lipsa unui candidat unic din Est risca sa fragmenteze sprijinul politic. In plus, competitia este dura: guvernatorul bancii centrale a Finlandei, Olli Rehn (fost comisar european si considerat un candidat extrem de puternic) este vazut ca favorit pentru functia de vicepresedinte, alaturi de portughezul Mario Centeno, si el bine pozitionat.

Cu toate acestea, la aproape doua decenii de la extinderea monedei euro spre Est, sprijinul pentru o reprezentare mai echilibrata la Frankfurt este in crestere. O astfel de mutare ar adauga un nou strat de complexitate unui proces deja delicat, in care numirile la varful BCE incearca sa tina cont de echilibrul dintre state mari si mici, de egalitatea de gen si de diversitatea viziunilor privind politica monetara.

"Fiecare tara are acelasi vot in Consiliul Guvernatorilor, asa ca este logic sa existe un anumit echilibru si la nivelul functiilor de top", explica Atanas Pekanov, economist la institutul Wifo din Viena si fost vicepremier al Bulgariei. "Din acest punct de vedere, ar fi benefic sa existe cineva din Europa de Est."

O eventuala reusita ar reprezenta un nou pas simbolic si politic in procesul de integrare europeana inceput dupa prabusirea comunismului si accelerat odata cu marile extinderi ale UE din 2004. La doar trei ani distanta, Slovenia a adoptat moneda euro, urmata ulterior de Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Croatia si Bulgaria.

Ar fi, totodata, o recunoastere a performantelor economice recente ale regiunii; cu atat mai remarcabile in contextul proximitatii fata de razboiul declansat de Rusia in Ucraina.

Ministrul sloven al finantelor, Klemen Bostjancic, considera ca Europa de Est a fost "neglijata", nu doar in desemnarea conducerii BCE, ci si in alte structuri-cheie ale Uniunii Europene. Subiectul se afla si pe agenda Parlamentului European, care intervieveaza candidatii pentru Consiliul Executiv al BCE si poate intarzia procedura de numire, chiar daca nu dispune de drept de veto.