Externe

Ca urmare a stagnarii economice generale din 2023, cresterea mai buna decat se preconizase de la inceputul anului 2024 si reducerea in curs a inflatiei au pregatit terenul pentru o expansiune progresiva a activitatii in perioada analizata in previziuni, se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene.

Conform previziunilor din primavara ale Comisiei Europene, cresterea PIB-ului in 2024 ar urma sa fie de 1,0 % in UE si de 0,8 % in zona euro. In 2025, se estimeaza ca PIB-ul va creste la 1,6 % in UE si la 1,4 % in zona euro. Se preconizeaza ca inflatia IAPC din UE va scadea de la 6,4 % in 2023 la 2,7 % in 2024 si la 2,2 % in 2025. In zona euro, se preconizeaza ca aceasta va scadea de la 5,4 % in 2023 la 2,5 % in 2024 si la 2,1 % in 2025.

Conform estimarii-semnal preliminare a Eurostat, PIB-ul a crescut cu 0,3 % in primul trimestru al anului 2024, atat in UE, cat si in zona euro. Aceasta crestere, care a fost generalizata in toate statele membre, marcheaza sfarsitul perioadei indelungate de stagnare economica, inceputa in ultimul trimestru al anului 2022.

Potrivit estimarilor, in acest an si anul viitor, cresterea activitatii economice ar urma sa fie determinata in mare masura de o expansiune constanta a consumului privat, intrucat cresterea reala continua a salariilor si a ocuparii fortei de munca sustine o crestere a veniturilor disponibile reale. Cu toate acestea, o inclinatie puternica spre economisire franeaza inca partial consumul privat.

"In schimb, cresterea investitiilor pare sa se atenueze. Incetinita de ciclul negativ al constructiilor de locuinte, se preconizeaza ca aceasta isi va reveni doar treptat. In timp ce, potrivit estimarilor, conditiile de creditare ar urma sa se imbunatateasca in perioada analizata in previziuni, pietele se asteapta in prezent la o traiectorie a reducerilor ratei dobanzii ceva mai progresiva decat in iarna", se arata in comunicat.

In contextul unei economii globale reziliente, se preconizeaza ca redresarea comertului va sprijini exporturile UE. Cu toate acestea, pe masura ce se va relua cererea interna in UE, o accelerare a importurilor va compensa in mare masura contributia pozitiva a exporturilor la crestere.

Inflatia IAPC a continuat sa scada rapid fata de valoarea maxima de 10,6 % (anuala) inregistrata in octombrie 2022 in zona euro. Se estimeaza ca, in luna aprilie a anului curent, aceasta va fi atins 2,4 %, adica cea mai redusa valoare din ultimii doi ani.

"Pornind de la rezultatele mai mici decat era de asteptat din primele luni ale acestui an, se preconizeaza ca inflatia va continua sa scada si va atinge obiectivul ceva mai devreme in 2025 decat se preconizase in previziunile intermediare din iarna. Se estimeaza ca dezinflatia va fi determinata in principal de bunurile neenergetice si de produsele alimentare, in timp ce inflatia preturilor la energie va creste, iar cea din sectorul serviciilor va scadea doar treptat, in paralel cu moderarea presiunilor salariale. Se preconizeaza ca inflatia din UE in ansamblu va urma o traiectorie similara, desi va ramane ceva mai ridicata", precizeaza CE.

In documentul citat se arata ca, in pofida incetinirii ritmului de activitate, economia UE a creat peste doua milioane de locuri de munca in 2023, ratele de activitate si de ocupare a fortei de munca in randul persoanelor cu varste intre 20 si 64 de ani atingand noi valori record, de 80,1 % si, respectiv, 75,5 %, in ultimul trimestru al anului. Numeroase piete ale muncii din UE raman tensionate, noteaza Comisia. In luna martie, rata somajului din UE a fost de 6,0 %, cel mai scazut nivel atins vreodata.

Potrivit estimarilor, cresterea ocuparii fortei de munca in UE ar urma sa scada la 0,6 % in acest an si pana la 0,4 % in 2025. Se preconizeaza ca rata somajului din UE va ramane in general stabila, in jurul valorii minime istorice.

"In concordanta cu dezinflatia continua preconizata, cresterea salariilor nominale din UE a inceput sa incetineasca, dupa ce atinsese un nivel record de 5,8 % in 2023. In perspectiva, se prevede continuarea acestei tendinte de incetinire", se arata in comunicatul CE.

Dupa o reducere de proportii in 2021 si in 2022, scaderea deficitului public al UE s-a oprit in 2023 din cauza atenuarii activitatii economice. Se preconizeaza ca scaderea se va relua in 2024 (3,0 %) si in 2025 (2,9 %), in special pe fondul eliminarii treptate a masurilor de sprijin pentru energie.

In contextul unor costuri mai ridicate cu serviciul datoriei si al unei cresteri nominale mai reduse a PIB-ului, se preconizeaza ca ponderea datoriei in PIB din UE se va stabiliza in cursul acestui an la 82,9 %, dupa care va creste cu aproximativ 0,4 puncte procentuale in 2025.

"Incertitudinea si riscurile de evolutie negativa care afecteaza perspectivele economice au crescut si mai mult in ultimele luni, in principal din cauza indelungatului razboi de agresiune al Rusiei impotriva Ucrainei si a conflictului din Orientul Mijlociu. De asemenea, tensiunile geopolitice generalizate prezinta in continuare riscuri. Mai mult decat atat, persistenta inflatiei in SUA poate conduce la intarzieri suplimentare ale reducerii ratei dobanzilor, atat in SUA, cat si in restul lumii, avand ca rezultat conditii financiare ceva mai stricte la nivel mondial. Pe plan intern, scaderea inflatiei se poate dovedi mai lenta decat se preconizase, ceea ce poate determina bancile centrale din UE sa intarzie reducerea ratelor dobanzii pana la stabilizarea scaderii inflatiei din sectorul serviciilor. De asemenea, este posibil ca unele state membre sa adopte masuri suplimentare de consolidare bugetara in bugetele lor pentru 2025 (masuri neluate in calcul la elaborarea acestor previziuni), ceea ce ar putea influenta cresterea economica in anul urmator. Totodata, o scadere a inclinatiei spre economisire ar putea stimula cresterea consumului, in timp ce investitiile in construirea de locuinte s-ar putea redresa mai rapid. Riscurile asociate schimbarilor climatice afecteaza din ce in ce mai mult perspectivele", mai arata specialistii Comisiei.