Business international

Producatorii europeni isi cresc investitiile in fabrici chinezesti in ciuda ingrijorarilor in crestere resimtite de liderii politici ai continentului cu privire la dependenta industriala de superputerea exportatoare a lumii, scrie Financial Times.

Presedintele Frantei Emmanuel Macron este asteptat sa fie ultimul lider care va avertiza cu privire la excedentele comerciale coplesitoare ale Chinei cu Europa, care au atins 305,8 miliarde de euro anul trecut, in timpul unei vizite de trei zile in Beijing in aceasta saptamana.

Totusi, investitiile constante realizate de producatorii europeni, din care o mare parte sunt menite sa produca bunuri pentru export, intaresc si mai mult puternica baza industriala a Chinei.

Companiile europene spun ca din cauza costurilor scazute si lanturilor de aprovizionare eficiente din China le este din ce in ce mai dificil sa concureze cu rivalii chinezi, in timp ce regulile guvernului de la Beijing privitoare la achizitii fac de asemenea o prezenta locala necesara pentru accesarea pietei chineze.

Producatorul elvetian de chimicale Clariant investeste 180 milioane de franci elvetieni (226 milioane de dolari) in hubul petrochimic Daya Bay din China, unde BASF din Germania si Shell au anuntat la randul lor investitii masive anul trecut.

"Per total, companiile europene nu devin mai putin dependente de China. Dimpotriva, companii din intreaga lume devin in general mai dependente de China", arata Jens Eskelund, presedinte al Camerei Europene de Comert din China.

Un sondaj realizat de camera in randul membrilor sai in acest an a gasit ca aproximativ un sfert isi muta o mai mare parte din productie in China, de doua ori mai multi decat cei care se diversifica spre alte tari.

Potrivit Rhodium Group cu sediul in Washington, cifrele sale sugereaza ca ISD-uri din partea sectorului manufacturier al UE au continuat sa intre in China din 2021, ISD-urile greenfield din partea UE atingand un maxim record de 3,6 miliarde de euro in trimestrul doi din 2024.

Insa mai ingrijorator pentru Europa este faptul ca multe companii isi muta productia in China pentru a o utiliza ca baza pentru exporturi.

Dupa mai mult de trei ani de deflatie a preturilor de producator si o depreciere cu 20% a monedei locale in raport cu euro de la mijlocul anului 2022, China a devenit o baza de productie mult mai ieftina decat Europa, costurile la energie si altele crescand in acelasi timp puternic pe continent in urma razboiului din Ucraina.

"Intarirea consumului intern si permiterea unei aprecieri bazate mai mult pe piata a monedei locale ar ajuta la reducerea dezechilibrelor comerciale si ar contribui la o relatie economica mai stabila pe termen lung cu Europa", arata Elisa Horhager, reprezentant sef in China a grupului din industria germana BDI.

Insa, dimpotriva, Beijingul planuieste sa acorde prioritate politicilor industriale si subventiilor axate pe oferta in urmatorii cinci ani, spun analistii, ceea ce ar putea reduce si mai mult costurile local si atrage fortat in ultima instanta mai multa productie in China.

"Daca ai un lant global de aprovizionare si ai nevoie sa ramai competitiv din punct de vedere al costurilor, te vei indrepta spre locul de unde poti obtine cele mai competitive componente din punct de vedere al costurilor, iar in multe, multe industrii, acest loc este China", arata Eskelund.

Iar acest lucru se intampla in conditiile in care companiile din Europa limina locuri de munca, in special in industria auto, unde companiile germane fac disponibilizari pe plan local in timp ce investesc masiv in sectorul EV al Chinei.

Furnizorul auto german ZF Friedrichshafen, de exemplu, a anuntat recent eliminarea a 7.600 de locuri de munca in Europa pana in 2030, la mai putin de un an dupa anuntarea ultimei extinderi in Shenyang, nord-estul Chinei. Producatorul de componente auto Schaeffler, care planuieste sa-si dubleze businessul din China, a anuntat inchiderea unor operatiuni europene si eliminarea a aproximativ 4.700 de locuri de munca.

Pe langa mutarea capacitatii lor de productie in China, companiile occidentale isi intensifica activitatile R&D din aceasta tara. Shell a refuzat sa comenteze. BASF a declarat ca nu relocheaza capacitate din Europa, ci investeste in China pentru a lua parte la cresterea rapida asteptata acolo. Schaeffler si ZF au declarat ca extinderea din China nu vine in detrimentul joburilor europene.

Joerg Wuttke, partener la firma de consultanta DGA Group si fost presedinte al Camerei UE din China, spune ca Europa trebuie sa poarte o parte din vina. "Ceea ce Europa trebuie sa faca in primul rand este sa dereglementeze, sa impinga preturile energiei in jos, competitivitatea in sus, sa creasca standardele de educatie, in special in domeniul ingineriei. Nu putem da intreaga vina pe China", spune acesta.

Comisia Europeana incepe sa reactioneze, cu planuri de imbunatatire a peisajului industrial al blocului. Iar daca exporturile companiilor europene din China se intorc si pe pietele lor interne, acest lucru s-ar putea dovedi exploziv din punct de vedere politic, avertizeaza altii.