Companii

￢ "Noi incercam sa nu ne uitam atat de mult la indicatorii financiari, care mai ales la companiile mici nu intotdeauna arata foarte apetisant. Punem foarte mult accent pe indicatorii nonfinanciari" ￢ "Fara inovare, productivitate si digitalizare nu vom putea avea crestere sustenabila in urmatoarea perioada" ￢ "O sa castigam cand o sa ne ajutam unul pe altul, cand o sa vrem sa ne sprijinim, cand o sa vrem sa lucram local".

Indicatorii nonfinanciari incep sa aiba o importanta din ce in ce mai mare in decizia de finantare din mediul de business local, astfel ca factori precum experienta antreprenorilor, relatia cu partenerii, cu furnizorii sau cu statul pot aduce bani in companiile mici, a fost una dintre concluziile evenimentului "Secretele antreprenorului de succes" - Timisoara.

Evenimentul a avut ca tema principala "Finantarea afacerii nu este doar despre bani" si s-a desfasurat cu sprijinul Raiffeisen Bank, partener strategic. Partenerii media au fost Ziarul Financiar si Contzilla.ro, iar Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a fost organizatie suport.

Sponsorii evenimentului au fost Raiffeisen Bank, Omnicredit, TargetWeb, CMC Grup Risk Advisor, BRIDGE-to-INFORMATION, Benvenuti, Puratos, Biris Goran SPARL, avocat Claudiu Popovici, Fair Revive SPRL, Contzilla, Senneville.

In deschiderea evenimentului, Liviu Sav a prezentat o scurta radiografie a regiunii de dezvoltare Vest plecand de la datele financiare din 2023, iar Sorin Maxim, director general al ADR Vest, a subliniat necesitatea tranzitiei de la granturi la capital de risc.

"In zona de capital de risc poate fi o sansa pentru firmele care investesc in zona de capital de risc si se vede ca exista o legatura clara intre retelele care au sofisticat tipologia de investitii raportat la valoarea PIB-ului. (...) Este clar ca fara inovare, productivitate si digitalizare nu vom putea avea crestere sustenabila in urmatoarea perioada. Tocmai de aceea noi, ca regiune, ne propunem sa investim in doua fonduri de capital de risc", a spus Sorin Maxim in cadrul evenimentului.

In plus, el a spus ca exista doua abordari in Romania: una este cea in care vine Banca Europeana de Investitii si gestioneaza fondurile, plaseaza banii in numele guvernului sau cazul unei regiuni cum este cea pe care o administreaza el, care incearca sa creeze, sa lege acest ecosistem de cunoasterea dezvoltarii companiei.

"Mai ales in zona de tehnologie este nevoie de a avea acces in piata pe care doresti sa o ataci", a adaugat directorul general al ADR Vest.

Invitatii din panel, Adrian Minea, Bianca Munteanu, Adrian Panaitescu, Elisa Rusu si Gabriel Biris, au discutat despre ce factori influenteaza modul in care sunt finantate afacerile, cum ar trebui sa isi pregateasca antreprenorii afacerile pentru a obtine finantare.

"Eu as putea vorbi din ambele perspective, din perspectiva finantatorului, cat si din perspectiva companiei. Chiar daca noi vindem bani, avem nevoie de ei sa-i atragem ca sa-i vindem mai departe. Nu ne-a fost deloc usor nici noua, ca firma privata, sa facem acest lucru, sa atragem bani. Si la noi a contat foarte mult experienta echipei actionarului CEO-ului, mai ales in primul an de activitate. Faptul ca facusem timp de 20 si ceva de ani acest lucru inainte a convins anumiti investitori si finantatori ai nostri sa investeasca sau sa ne finanteze pe noi, sa dam mai departe catre micii intreprinzatori", a spus Elisa Rusu, CEO al Omnicredit.

Indicatorii nonfinanciari capata o greutate din ce in ce mai mare in decizia de finantare in prezent, sustine ea. "Noi, mai departe, incercam sa preluam acest model si sa nu ne uitam atat de mult la indicatorii financiari, care mai ales la companiile mici, nu intotdeauna arata foarte apetisant, ci sa punem accent pe experienta actionarului, nu numai pe comportamentul de plata, cat si pe cel in relatiile cu statul, cu alti furnizori, cu bancile, cat si pe comportamentul lui anterior, daca au existat alte firme ale lui in care au fost actionari si sunt cu probleme in momentul de fata. Deci punem foarte mult accent pe indicatorii nonfinanciari", a detaliat CEO-ul Omnicredit.

Prezentarile sustinute de Alina Marchis, Delia Mircea, Marius Maier, Cristina Ienciu, Andrei Munteanu, Claudiu Popovici, Andreea Ciocanescu, Iulian Ghisoiu, Melinda Morariu, Gabriel Biris, Elisa Rusu si Laura Semenescu s-au concentrat pe diverse teme de interes pentru IMM-uri. Evenimentul s-a incheiat cu povestea unui antreprenor de succes, Adina Bugescu, pre-sales manager in cadrul companiei de panificatie Prospero.

"Problema cu antreprenoriatul romanesc pe care o vad eu cel mai mult in momentul de fata este ca antreprenorii mici nu se deranjeaza si nu vor sa faca eforturi. Noi vrem sa avem castigul mare sau sa fim siguri ca o sa castigam si ca n-o sa castigam putin, ci o sa castigam din start mult. O sa castigam cand o sa ne ajutam unul pe altul, cand o sa vrem sa ne sprijinim, cand o sa vrem sa lucram local si cand o sa avem o atitudine de "hai sa fie bine si sa ne ajutam", nu sa ne gasim portita de cum sa intru eu in locul ala", a subliniat ea.

Sorin Maxim, director general, ADR Vest

￢ Pe primul program de finantare am avut 25 de milioane de euro strict granturi pentru IMM-uri si microintreprinderi, am crescut mai apoi la 55 de milioane si acum aproape 175 de milioane de euro.

￢ In zona de capital de risc poate fi o sansa pentru firmele care investesc in zona de capital de risc si se vede ca exista o legatura clara intre retelele care au sofisticat tipologia de investitii raportat la valoarea PIB-ului.

￢ As vrea sa marchez inca o data cateva lucruri care cred eu ca conteaza in zona aceasta de finantare. In primul rand, digitalizarea ajuta la crestere si dezvoltare. Evident, inovarea produce valoare adaugata. Romania sta foarte rau la inovare.

Adrian Minea, managing director, Bipmobile Group

￢ In sfarsit, bancherii cu care noi lucram ne trateaza ca pe niste parteneri si cred ca am ajuns la momentul in care putem spune ca facem business inclusiv cu banca.

￢ Noi am investit peste 1 mil. euro din bani proprii intr-o companie care digitalizeaza procese, care inoveaza. Din pacate, noi nu am reusit sa gasim deloc in Romania fonduri nerambursabile pentru digitalizare si improvement pe procese. Inca cautam, dar se pare ca viitorul este in alta tara si se pare ca de acolo vom reusi sa luam banii.

￢ De aceea stam foarte rau la nivelul inovatiei in Romania si suntem pe ultimul loc si in statistici. Eu cred ca romanii sunt oameni destepti.

Bianca Munteanu, manager, climate change & sustainability services, EY

￢ Intreprinderile mai mari sunt cele care au acces la informatii despre finantarea sustenabila sau cum poate fi influentata finantarea de domeniul de activitate. In cazul intreprinderilor mici si mijlocii, lucram foarte mult cu bancile in a crea un sistem de management ce integreaza un sistem de due diligence aplicat entitatilor ce vor sa acceseze un credit.

￢ Daca sectorul de activitate se incadreaza la un risc ridicat, se cer raportari de mediu.

￢ Cand vorbim de finantare sustenabila, vorbim atat de o componenta de mediu, cat si de cea sociala. Cam in directia aceasta ar putea influenta domeniul de activitate accesul la finantare.

Elisa Rusu, CEO, Omnicredit

￢ Chiar daca noi vindem bani, avem nevoie de ei sa-i atragem ca sa-i vindem mai departe. Nu ne-a fost deloc usor nici noua, ca firma privata, sa facem acest lucru, sa atragem bani.

￢ Noi incercam sa nu ne uitam atat de mult la indicatorii financiari, care, mai ales la companiile mici, nu intotdeauna arata foarte apetisant, ci sa punem accent pe experienta actionarului, nu numai pe comportamentul de plata, cat si pe cel in relatiile cu statul, cu alti furnizori, cu bancile, cat si pe comportamentul lui anterior, daca au existat alte firme ale lui in care au fost actionari si sunt cu probleme in momentul de fata.

￢ Punem foarte mult accent pe indicatori nonfinanciari.

Gabriel Biris, antreprenor si avocat specializat in taxe

￢ Ce vedem este foarte mult accent pe partea formalista, pe cifre, care sa se incadreze in anumiti indicatori, ceea ce este perfect de inteles din punctul de vedere al finantatorului.

￢ Finantatorul trebuie sa se asigure ca cash flow-ul permite plata ratelor si ca, in cazul in care nu se platesc ratele, sunt suficiente garantii, este atat de simplu.

￢ In zona de agricultura si tot ce inseamna lantul de productie, cel alimentar, este un interes consistent din partea bancilor sa finanteze.

￢ Pe partea de legislatie fiscala, principala mea preocupare este ATAD - anti-tax avoidance directive, care limiteaza deductibilitatea dobanzilor la o anumita suma.

Adrian Panaitescu, antreprenor in leasing de personal si expert contabil

￢ Cererile din partea clientilor nostri merg in doua mari directii: partea de capital de lucru, pentru ca multe firme au nevoie de capital de lucru, precum si partea de credit de investitii, eu as spune undeva la 70% este capital de lucru, iar 30% credit de investitii.

￢ Ma bucur sa aud ca incepe sa conteze partea de notorietate, partea de experienta, partea de know-how a celor care conduc firma.

￢ Inca se pune prea mult accent pe indicatori clari, cifra de afaceri, capitalizare, lichiditati s.a.m.d. Din ce am vazut eu, mai ales la bancile mari, rigiditatea este inca destul de mare.

Alina Marchis, asociat finantare si dezvoltare IMM, BERD

￢ Important pentru noi este ca antreprenorii romani sa ajunga la expertii de care au nevoie pentru ca afacerile lor sa creasca.

￢ Suntem cunoscuti in Romania pentru proiectele mari pe care le finantam in sectorul public si cel privat, vorbim despre imprumuturi mari, de zeci de milioane de euro cateodata.

￢ Sunt atatea IMM-uri in Romania care nu au nevoie de o astfel de investitie sau nu o pot duce, iar noi nu putem sa ignoram 99% din economia Romaniei, motiv pentru care preferam sa dam un sprijin nerambursabil in sume mai mici, vorbim despre 15.000 - 20.000 de euro, partea noastra, prin care sa producem acest impact de la companie la companie.

Laura Semenescu, senior relationship manager IMM, Raiffeisen Bank Romania

￢ Daca o companie are un istoric, ne uitam la dinamica cifrei de afaceri, ce servicii sau produse vinde intr-o anumita perioada. Pe langa partea asta de venituri, ne mai uitam si la partea de profitabilitate.

￢ Ne uitam sa vedem daca omul face profit din activitatea lui curenta, daca a reusit sa ajunga acolo unde vrea sa fie.

￢ Gradul de indatorare imi arata mie cat este de indatorat clientul si imi poate arata daca poate plati sau nu partea de finantare, daca poate sa-si plateasca ratele, chestiunea asta este intr-adevar importanta.

Marius Maier, managing partner, CMC Grup Risk Advisor

￢ Riscurile finantarii afacerilor sunt elemente care pot sa ne complice existenta. Unul dintre aspecte este dat de faptul ca aproape nicio finantare semnificativa nu se face fara garantarea activelor luate in garantie.

￢ Cel mai mare risc in zona asta este dat de faptul ca aproape nimeni nu verifica si nu se asigura ca pe perioada asigurata acoperirea politei ramane functionala. Este extrem de important ca acoperire sa ramana functionala pe perioada politei de asigurare.

￢ Este extrem de important sa privim la viitor, dar este mult mai important sa invatam din greseli.

￢ Anul 2024 este un an in care insolventele bat la usa clientilor nostri.

Cristina Ienciu, Romania country coordinator, Insol Europe

￢ La nivelul UE a fost o directiva care a fost implementata si de Romania acum un an jumate, prin care UE impus ca statele membre sa aiba proceduri de restructurare pentru companii.

￢ Companiile care ajung in insolventa la nivel de UE sunt un impact foarte mare, un efect de domino si atunci Comisia Europeana a considerat necesar sa se intervina intr-un stadiu incipient al dificultatii, adica cand compania incepe sa aiba probleme, astfel incat sa se evite ajungerea in insolventa si pierderea de locuri de munca, pierderea clientilor.

￢ Avantajele sunt mult mai mari daca se ia decizia. Companiile sunt incurajate sa-si ia decizia de restructurare intr-o etapa premergatoare insolventei.

Melinda Morariu, director general, IMM Club, cofondator si CEO, Bridge-to-Information

￢ Am vazut cat de importanta este luarea deciziilor informate, dar ca sa putem sa ne luam niste decizii informate este si mai important sa urmarim tendintele si, inainte sa ajungem la niste situatii extrem de neplacute, sa putem sa ne luam masurile foarte din timp.

￢ Noi ajutam antreprenorii sa-si ia deciziile informate pe baza de date si sa-si urmareasca tendintele pentru a evita situatiile neplacute, dar si pentru a putea sa profite de oportunitatile care se ivesc de foarte multe ori in activitatea noastra.

￢ Antreprenorii doresc solutii care sunt rapide, sunt simple, clare, nu necesita schimbarea proceselor lor de business si ofera diverse grade de detaliere.

Andrei Munteanu, cofondator si CEO, Cowork Timisoara

￢ Ar trebui sa plecam de la faptul ca ar trebui sa rezolvam o problema si atunci ar trebui sa ajungem sa ne stim clientii cat mai bine, sa ajungem sa intelegem problema pe care ar trebui sa o rezolvam, cum vorbesc ei despre problema asta, cum se resimte in viata lor, ce solutii folosesc, cat sunt dispusi sa plateasca pentru asta si toata componenta este o metodologie in lumea de start-up de tech.

￢ Important este sa vedem ce functioneaza pentru businessurile noastre si sa nu ne limitam cumva la ce e in mod normal in jurul nostru si poate ne uitam si in afara bulei, s-ar putea sa luam de la businessurile tech ceva bun care sa ne ajute si pe noi.

Claudiu Popovici, avocat

￢ Traim intr-o era digitala pana la urma, dar trebuie sa avem in vedere ca riscul poate sa apara inclusiv in ceea ce priveste functionarea si existenta acestor website-uri. Este foarte importanta aceasta rubrica de termeni si conditii. Practic este contractul incheiat cu clientul.

￢ Un aspect foarte important la termeni si conditii este acela ca ar trebui sa fie adaptat activitatii pe care o face clientul. Raspunderea contractuala este un subiect care nu poate sa fie ocolit in nicio situatie, nici daca vorbim despre site-uri, nici daca vorbim despre contracte incheiate fizic. Drepturile si obligatiile partilor sunt practic prevederile acestui contract incheiat cu clientul care acceseaza website-ul.

Iulian Ghisoiu, antreprenor si expert in SEO

￢ Cand vorbim de social, avem cateva platforme sau site-uri pe care fiecare dintre noi le folosim.

￢ Analizele ne arata foarte clar ca suntem din ce in ce mai prezenti in online, din ce in ce mai prezenti in social media si petrecem peste doua ore in medie pe retelele sociale, asa ca exista aceasta tendinta de petrecere a timpului in retelele sociale.

￢ In trecut era suficient sa aparem in Pagini Aurii si oamenii sa caute acolo un numar de telefon si sa ne sune. Ei bine, lucrurile s-au schimbat, iar acum avem nevoie de o prezenta in cat mai multe locuri, nu doar in offline, ci si in online.

Andreea Ciocanescu, coordonator, Bakery School

￢ Sunt coordonator de scoala de meserii, ceva ce in ziua de astazi pare o lupta pierduta, insa facem treaba asta deja de patru ani si credem ca o facem bine, caci am inceput cu o cauza sociala, respectiv sa oferim o sansa la o cariera in industria asta de brutarie, patiserie-cofetarie pentru copiii din medii defavorizate, insa anul acesta am reusit performanta sa castigam locul intai la o olimpiada nationala si sa formam lotul national de juniori.

￢ Principalul nostru obiectiv este sa crestem vizibilitatea si sa avem mai mult impact in cautarea de parteneri si de sustinatori ai programului nostru. Avem multe bariere in a ne atinge acest obiectiv.

Adina Bugescu, pre-sales manager, Prospero

￢ Problema cu antreprenoriatul romanesc este ca antreprenorii mici nu se deranjeaza si nu vor sa faca eforturi. Noi vrem sa avem castigul mare sau sa fim siguri ca o sa castigam si ca n-o sa castigam putin, ci o sa castigam din start mult.

￢ Noi am facut multe produse si teste si nu s-a concretizat neaparat cu un produs, dar printr-o vanzare la clientul care a vrut produsul respectiv. Poate le-am reconvertit, dar daca nu incerci si nu faci, astepti doar sa-ti vina comanda mare sau clientul mare sau o siguranta este foarte greu de lucrat.

￢ O sa castigam cand o sa ne ajutam unul pe altul, cand o sa vrem sa ne sprijinim, cand o sa vrem sa lucram local.