Eveniment

Cresterea economica de doar 0,1% pe primul trimestru, in conditiile in care bugetul este construit pe 3% plus pentru tot anul, nivel asteptat si de creditorii internationali ai Romaniei din Vest, a venit ca un dus rece.

Nu sunt disponibile inca datele detaliate, dar multi se intreaba ce s-a intamplat si de ce nu se vad in cresterea economica miliardele de euro care ar trebui sa vina din PNRR si fonduri europene? Unde sunt cele 80 miliarde de euro cu care s-a facut atata tam-tam?

O privire asupra trendului economiei pe felii in ultimii doi ani ar trebui sa aduca lamuriri. De fapt, pilonii cresterii au fost dupa pandemie sectorul IT&C - cu centrele de servicii incluse, adica asa numitele de catre Statistica "activitati profesionale, de servicii administrative si suport"- si constructiile. IT-ul si centrele de servicii au crescut cu 23% si respectiv 18% in 2022, apoi au incetinit la plus 4-5% in 2023.

Constructiile au crescut cu 3%, respectiv 11%in cei doi ani.

Industria este in permanenta scadere, intre -4% si -2% in fiecare an, iar agricultura cand este cu plus cand cu minus. Comertul si transporturile si-au redus la randul lor cresterea de la 7% in 2022 la o cvasistagnare in 2023, din cauza cresterii inflatiei si a dobanzilor care au mancat din puterea de cumparare.

Deci in anii de dupa pandemie chiar IT&C-ul si constructiile au tinut economia pe plus. IT&C-ul si centrele de servicii pentru ca au beneficiat de cererea mai mare in acest sector odata cu inchiderea economiilor din cauza pandemiei. Cele doua sectoare ale economiei cunoasterii au ajuns la un aport de valoare adaugata de 250 miliarde de lei in 2023 (50 mld. euro), fata de 63 mld. lei agricultura, 314 miliarde de lei industria sau comertul de 327 mld. lei.

Iar constructiile au alergat pentru ca au beneficiat introducerea unor facilitati - este adevarat costisitoare pentru buget, fiind acordate pe scara larga, de la cele mai mici pana la cele mai mari salarii.

Ce s-a intamplat in primul trimestru din 2024? Industria este in continuare pe panta descendenta, si mai rapida, cu 3% scadere a productiei industriale fata de trimestrul I din 2023. Industria locala este legata strans de ceea ce se intampla pe pietele din Germania, Italia si Franta. Germania are mari probleme din cauza scumpirii energiei si a dificultatilor de export in China. Nu se intrevad vesti bune in 2024 si 2025 decat daca Germania va trece de la un model de economie bazata pe export la o economie bazata mai mult pe consum.

Comertul, exprimat prin cifra de afaceri in retail, si-a revenit la un plus 6%. Se vede ca spre deosebire de 1% crestere in 2022, scaderea inflatiei si revenirea salariului mediu net in teritoriu pozitiv fata de inflatie, deci salariu real in crestere, a readus consumatorii in magazine.

Insa constructiile sunt surpriza neplacuta, afisand o scadere de 7% an la an. Cu toata evolutia buna a constructiilor civile - drumuri si poduri, este insuficient. Incetinirea constructiilor industriale si prabusirea constructiilor rezidentiale cu 35% nu pot fi acoperite de lucrarile in curs la autostrazi. Ar trebui practic dublate fondurile publice pentru a compensa frana din constructiile private.

Iar scoaterea facilitatilor din IT&C in Romania a venit tocmai cand acest sector traverseaza la nivel global o ajustare majora. Probabil ca s-a cam epuizat nevoia de putere de calcul pentru a trece date/imagini dintr-un ecran in alt ecran, ceea ce s-a intamplat pana acum. Si de acum vine timpul ca puterea de calcul sa vina si sa schimbe lumea fizica - in agricultura, industrie alimentara, transport, locuire, energie, sanatate. Dar aici va lua timp pana cand se vor construi noi modele care sa solicite iar armate de IT-isti.

Oricum se vedea o incetinire a sectorului : de la plus 20% in 2022 la plus 5% in 2023. Probabil ca pe T1 este maxim plus 2-3%. Centrele de servicii la randul lor sunt afectate de trecerea la procese bazate pe inteligenta artificiala.

Asa ca de unde sa mai vina cresterea daca IT&C-ul si constructiile nu mai pot fi salvatorii economiei ca in anii trecuti? Aparent, faptul ca ai excedent extern pe servicii in economia cunoasterii cu care poti sa finantezi deficitele din agrifood e bine, insa problema este ca esti dependent de pietele externe iar beneficiarii sunt insularizati.

Un miliard de euro deficit mai putin in agrifood prin cresterea productiei locale poate ca ar fi mai stabil in timp decat un miliard de euro export din cresterea de servicii informatice. Economia cunoasterii conduce lumea, dar sunt momente cand e bine sa ai stalpi pe care sa te sprijini in caz de furtuna.